ZOON POLITIKON // Vulnerabilităţile Puterii (suport de curs pentru noi)

alexandru-solcanEvenimentele de la Kiev, raportate la realitățile noastre, oferă mai multe subiecte pentru reflecții. Înțelepţii ne îndeamnă să tragem concluzii din greșeli. Cei pățiţi spun că este mai bine să înveți din erorile altora. Perfect valabil și pentru domeniul politic, mai ales când contextul este unul asemănător, iar problemele, în multe privințe, identice.

Tema 1 (teorie). Republica prezidenţială – un impediment în democratizarea societăţilor din spaţiul postsovietic

Argument 1. Evenimentele din Ucraina ne atenţionează şi ne îndeamnă să conştientizăm vulnerabilităţile republicii prezidențiale ca mod de guvernare pentru societăţi ca Republica Moldova. Bătăliile crâncene de pe Maidanul din Kiev s-au dat inclusiv pentru revenirea la Constituţia din 2004, adică la republica parlamentară.

Alte exemple? Ele sunt multe în spațiul din care, încă, facem parte (cel puțin la nivel de mentalitate – homo sovieticus!) și de care nu ne putem nicidecum desprinde. Relevantă pentru noi este practica statelor CSI, nu istoriile de succes de prin alte părţi, unde contextul social-politic, economic şi cultural este diferit de al nostru.

Regimurile politice instaurate în Rusia, Belarus, Azerbaidjan, Kazahstan etc. s-au constituit în cadrul aceluiaşi mod de guvernare – republica prezidențială. Nu mai vorbim de statele Asiei Mijlocii cu care avem, totuşi, mai puţine similitudini şi care nu prezintă modele demne de urmat. Georgia este, mai degrabă, o excepție. Mihail Saakașvili și-a asumat riscurile unor reforme nepopulare, dar a avut soarta majorității reformatorilor, adică blamat de contemporani și venerat de generațiile viitoare. Câți lideri alde Saakașvili avem printre politicienii de la Chișinău?…

Deseori auzim drept contraargument faptul că toate aceste regimuri autoritaro-totalitare au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât al nostru. (Fie vorba între noi: un PIB per capita mai mic decât al nostru se mai întâlneşte doar undeva prin Africa Centrală). Adevărat, dar aceasta se întâmplă mai degrabă în pofida, şi nu datorită modului de guvernare. Toate aceste state trăiesc din contul resurselor naturale sau beneficiază de condiții preferențiale la procurarea lor. E o bunăstare de moment. Istoria ne arată că banii câștigați ușor nu stimulează modernizarea economică și politică. Adevărata bogăție a unei naţiuni este cea obținută prin efort, nu ca un dar al naturii care are proprietatea de a se epuiza. Bogăția trebuie câștigată!

Argument 2. Republica parlamentară nu este o modalitate perfectă de organizare a sistemului politic, dar reprezintă o variantă optimă pentru o societate măcinată de clivaje. Important este ca bombele ascunse sau butoaiele cu pulbere la vedere să fie dezamorsate prin discuţii şi soluții adoptate în forul legislativ al țării, nu în stradă.

Sistemul parlamentar are un grad mai mare de reprezentativitate și oferă suportul instituțional necesar atingerii compromisului. Nu este uşor. Pentru a-şi realiza scopurile şi obiectivele, actorii politici vor depune un efort suplimentar. Este nevoie de rațiune, răbdare și timp. Democrația parlamentară obligă clasa politică să învețe arta compromisului, a cedărilor reciproce, a responsabilității.

Avem o cale lungă în față, dar o parte am parcurs-o deja. Am acumulat ceva experiență, ne-am ales și cu destule cucuie. Ar fi păcat să se renunţe atât de uşor numai de dragul orgoliilor patologice ale unor lideri obsedați și avizi de putere. Fiindcă, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, în asta constă de fapt problema.

Argument 3. În condiţiile unei societăţi cu un nivel de trai precar şi ale unei populații rămase în mrejele unei mentalități paternaliste, republica prezidențială poate deschide uşor calea unui duce, fuhrer sau tătucă al națiunii. Avem din ăștia. Unii dorm și se visează în pielea lor, alții încearcă, chiar, să-i imite. E suficient să analizăm gradul de democrație în partidele pe care le conduc acești aspiranți la „tron” ca să ne dăm seama ce se poate întâmpla cu noi.

Argument 4. Alegerea președintelui de către toți cetățenii, chiar în condițiile unei republici parlamentare, transformă, de facto, acest mod de guvernare în unul parlamentar-prezidențial sau prezidențial-parlamentar. Desemnarea președintelui de către întregul popor oferă instituției prezidențiale un grad sporit de legitimitate.

În condițiile noastre, ținând cont și de argumentele invocate mai sus, ne putem da seama uşor cât de periculoase sunt aceste jocuri. Din experiența acumulată, dar și din sondajele mai recente putem schița chipul viitorului președinte ales de popor. Avem toate șansele că va fi, mai degrabă, un demagog și un mare manipulator. La noi, oricând se va găsi un tupeist dus cu pluta care va spune: Eu sunt Moldova! Pe mine m-a ales poporul și nu am treabă cu Constituția voastră! Este suficient să ne amintim ce prezenta instituția prezidențială pe timpul lui V. Voronon și noul regim politic ce se contura la orizont.

Argument 5. … 6. … 7. …

Concluzie. În condițiile actuale ale Republicii Moldova, discuțiile despre instituirea unei republici prezidențiale și a unui Președinte ales de popor sunt, din punct de vedere teoretic, contraproductive, iar sub aspect practic – periculoase!

Tema 2 (practică). Înlăturarea situațiilor potenţial generatoare de criză politică

Pornind de la cele însușite la tema precedentă, se va trece la dimensiunea aplicativă. În regim de urgență, se impune modificarea Constituției pentru a ajusta prevederile din Legea Supremă, care au provocat crizele politice legate de (ne)alegerea Președintelui.

Procedura aceasta poate fi realizată în Parlament. Acum este momentul politic potrivit. Până la alegerile parlamentare n-a mai rămas mult. Principalele partide din actualul Parlament afirmă fiecare în parte, dar şi toate la unison, că cetăţenii abia aşteaptă alegerile pentru a le oferi votul. Îi credem pe cuvânt, dar le spunem: OK, atunci votați într-o nouă redacție articolul 78 ce ține de alegerea Președintelui, articol care v-a dat atâta bătaie de cap în actuala legislatură. La fel pot fi revăzute şi alte prevederi legislative, care ar transforma Republica Moldova într-o republică parlamentară autentică. Specialiştii în dreptul constituţional ştiu despre ce articole este vorba. Totul rămâne la discreția legiuitorilor.

Modificările enunțate mai sus reprezintă un imperativ al momentului. Adoptarea sau ignorarea lor va fi, dacă vreţi, hârtia de turnesol a acestuia. Partidele parlamentare și actuala elită guvernatoare de la Chișinău își vor demonstra la modul practic gradul de maturitate politică și ataşamentul lor pentru valorile democratice.

Concluzie. Modificarea Legii Supreme a Republicii Moldova şi a altor acte normative legate de alegerea Preşedintelui în vederea evitării unor eventuale crize politice este de stringentă necesitate pentru viitorul democratic al Republicii Moldova.

Sunt lecții simple și clare. La mintea copiilor. A nu ține cont de ele înseamnă a călca pe aceeași greblă. Dureroasă experiență. Mai ales dacă grebla este una pentru copii. Bărbații știu de ce.

Atenție la greblă şi succes la examen!

Alexandru SOLCAN