Ziua Mamelor fără mame

irina nechit

Au purtat costume de zâne și ghiocei, au cântat și au dansat, au spus poezii despre mame, pentru mame, dar în sală nu era nici o mamă, un matineu fără părinți e ca o farsă, ca o manifestare mincinoasă, procesul educațional din grădinițe și-a developat un handicap la acest început de martie, când un ordin „de la minister” i-a lipsit pe copii și părinți de o bucurie, de un eveniment rar în viața lor, nu li s-a dat voie să trăiască o emoție împreună, să celebreze primăvara împreună, mamele și tații au fost excluși din ecuația educației instituționale, cei mici au fost tratați doar ca niște instrumente de muncă ale angajaților de la grădinițe, prin astfel de măsură drastică cei „de la minister ” au zis că ne protejează de gripă, dar noi știm foarte bine că nimeni nu ne protejează de nimic și ne rezolvăm singuri problemele, inclusiv cele de sănătate, am văzut fetițe și băieței ieșind de la un matineu fără public, mi-au părut un cârd de miei speriați, unii cu lacrimi în ochi, alții gata să izbucnească în plâns, își țineau capetele plecate, nu erau conștienți de motivul tristeții lor, dar ea venea din resemnarea noastră, a tuturor, din obișnuința de a ne supune ordinelor, fără să crâcnim, de a executa comanda, fie și una stupidă, ne-am supus, am lipsit de la matineul fiicei, al fiului, nu am existat în viața lor în timp ce încercau să ne arate ceva, să ne spună ceva frumos, ceva important, că e primăvară, că această primăvară nu se va mai repeta, că vârsta lor nu se va mai repeta, nici a noastră, firește, un ordin a anulat o tradiție, a măturat o adiere de primăvară, ce-ar fi să modificăm și alte sărbători pe viitor, să sărbătorim Ziua Medicului fără medici, Ziua Învățătorului fără învățători și Ziua Copilului fără copii?