Ziua Limbii Române, omagiată la Orăştie

La 31 august, la Orăştie, a fost o adevărată zi de sărbătoare închinată celei mai scumpe comori a noastră – limba română. Orăştia a mai sărbătorit această zi şi în anii anteriori, la sfârşitul lui august, pentru că Societatea „Limba noastră cea română“ de la Chişinău şi Filiala 43 Orăştie a acesteia o aveau în programul lor.

Consiliul Local Orăştie, Primăria Municipiului Orăştie, Filiala 43 Orăştie a Societăţii „Limba noastră cea română“, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „Sebastian Bornemisa“, Casa de Cultură „Alexandru Grozuţă“ şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Orăştie au acordat o atenţie deosebită acestui eveniment naţional şi au organizat omagierea limbii române într-un admirabil cadru natural – incinta muzeului orăştian – beneficiind de prezenţa unui public avizat şi elevat.

Acţiunea a fost onorată de prezenţa domnul primar Ovidiu Bălan, preacucernicii părinţii protopopi Narcis Terchet şi Silviu Bindea, alţi invitaţi. Acordându-i întreaga însemnătate, ca un prag de conştiinţă românească ce vine a se afirma în faţa chemărilor de iluminare democratică ale secolului nostru, Orăştia a ştiut întotdeauna şi ştie şi acum să-şi omagieze înaintaşii şi faptele lor. Orăştia, începând de la 1582, când se tipăreşte aici Palia – prima traducere românească a primelor cinci cărţi ale Vechiului Testament – şi până astăzi, a contribuit din plin la aşezarea bazelor şi îmbogăţirea limbii române, atât prin existenţa unor renumite tipografii, cât şi prin presa şi creaţiile literare de aici. Dar definitorie pentru închegarea zestrei culturale a Orăştiei a fost elita intelectuală a comunităţii, cea care şi-a pus amprenta asupra valorilor cultural-istorice ale acesteia.

Festivitatea a început cu vizionarea unor tipărituri de carte veche, prezentate încă de la intrarea în instituţia muzeală. Dl prof. Adrian Secui a expus exemplare ale unor publicaţii orăştiene de la începutul secolului al XX-lea, dar şi o colecţie din cărţile lui Gavril Todica, colecţie ce aparţine dlui prof. Casian Jidav. Tot carte veche – manuale şcolare – a prezentat şi dl drd. Mihai Căstăian, managerul muzeului şi gazda manifestării.

Simpozionul ce a urmat a evocat o parte a culturii orăştiene de-a lungul secolelor trecute. Începând cu Palia şi continuând cu opera literară a lui Sebastian Bornemisa, cu îndelungata apariţie a ziarului LIBERTATEA (39 de ani !), cu revista „Cosânzeana“, cu Almanahul scriitorilor de la noi, cu opera iluministului Ion Budai-Deleanu, susţinătorii expunerilor: prof. Angela Curtean, prof. Elena Sălan, P.C. Protopop Narcis Terchet, scriitoarea şi jurnalista Ileana Lucia Floran, prof. Elena Făieran, prof. Ioana Floarea Dreptate şi prof. Nicolae Cătăniciu au ţinut treaz interesul ascultătorilor. De o apreciere deosebită s-a bucurat expunerea doamnei prof. Doina Dunu, care pe lângă judecăţi de valoare asupra evoluţiei limbii române a prezentat pertinent valenţele filozofice ale operei literare a mitropolitului Bartolomeu Anania, precum şi cea a scriitorului Ştefan Nemecsek din Petroşani, invitatul de onoare al activităţii.

Seara s-a încheiat într-o atmosferă destinsă datorită grupului vocal-folcloric „Cosânzeana“ şi doamnelor Felicia Andreşoiu şi Dora Ciama.

Miron Simedrea