Ziua Europei în „Republica Sheriff”

26 mai 2013. Ziua Europei la Tiraspol. Gesturi de curtoazie între şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, şi aşa-numitul ministru de externe al regiunii secesioniste, Nina Ştanski. Foto de Iulia Modiga, infoprut.ro

La cortul românesc s-a vândut multă carte românească

Înainte de a merge la Tiraspol, prietenii mi-au făcut o scurtă introducere despre aşa-numita capitală a republicii secesioniste, nerecunoscută de nici un stat. Ghidându-mă după această scurtă trecere în revistă a „diferenţelor”, mă aşteptam să găsesc „drumuri bune”, „curăţenie perfectă” pe străzi şi „preţuri exagerat de mici mai la toate produsele”. Nu s-a confirmat – drumurile, ca la noi, sunt crăpate şi cârpite, preţurile la produse şi transport, aşa cum am observat în cele trei ore de aflare la Tiraspol, sunt mai mari.

O călătorie cu un microbuz Mercedes strâmt şi înăbuşitor, datând cu sfârşitul anilor ’80, costă 3 ruble sau aproximativ 3,60 lei. O sticlă de apă minerală produsă în RM şi ţinută la rece într-un minimarket e cu patru lei mai scumpă decât într-un magazin similar de la Chişinău. „Trebuie să mergi la „Sheriff”, eu cumpăr numai de acolo”, îmi spune un tiraspolean căruia i-am relatat dezamăgirea. Nu am ajuns la Sheriff, dar cu siguranţă bărbatul are dreptate. „Sheriff” pare a fi un cuvânt omniprezent, ocult, unicul ortografiat cu caractere latine, şi care cu siguranţă depăşeşte ca frecvenţă în spaţiul public totemurile „Lenin”, „Pobeda” şi „Pridnestrovie” luate la un loc. „De fapt, e republica Sheriff”, îmi spune imediat un vorbitor de limbă română. Doar la capitolul curăţenie, mica introducere se dovedeşte veridică.

Ziua Europei în parcul „Pobeda”

„Ziua Europei” este celebrată la Tiraspol în parcul „Pobeda” („Biruinţei”). O coincidenţă ironică. Nimeni, totuşi, dintre tiraspolenii cu care comunic nu ştie că Ziua Europei se celebrează pe 9 mai, când ei sărbătoresc „Pobeda”. Unii sunt miraţi de coincidenţă.

Aici sunt instalate corturile ambasadelor cu a căror prezenţă la manifestările din Chişinău ne-am obişnuit deja: Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Turcia, Suedia, Finlanda, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cehia, Ungaria şi România. Lipseşte ambasada Spaniei, cea care de obicei împarte gratuit Paella şi Sangria. În schimb, sutele de tiraspoleni au ocazia să se delecteze cu nişte bacon afumat de la britanici şi cu nişte bere de la cehi la preţul de 30 de ruble halba. La fiecare cort sunt distribuite gratuit broşuri informaţionale.

Carte românească la Tiraspol

„Ziua Europei” este celebrată la Tiraspol în parcul „Pobeda”. Foto, Iulia Modiga

Ambasada României a venit cu carte românească. Cărţi ale marilor clasici români, spectacole radiofonice, muzică clasică şi lăutărească românească, albume cu pictură şi arhitectură românească, imagini pitoreşti din România se vând la standul României la preţuri de 5-10-20 de ruble. Prin comparaţie, polonezii vând asemenea albume la preţul de 100-200 de ruble.

Un băiat răsfoieşte o carte românească pentru copii, iar bunica îi explică: „Acestea sunt cărţi în limba moldovenească, scrise cu grafie latină. Să mergem, nepoţele”. Totuşi cartea românească are succes la Tiraspol. Fapt pe care ni-l confirmă Raisa Pădurean, directorul adjunct al Liceului Românesc „Lucian Blaga” din Tiraspol, dar şi de ambasadorul României la Chişinău, Excelenţa Sa Marius Lazurca. „Am venit de dimineaţă la stand. Nu reuşeau domnii să amenajeze standurile cu cărţi, că imediat erau asediate chiar şi de vorbitori de limba rusă. Lumea cumpăra carte pentru copii. Unii spuneau că nu contează în ce limbă este scrisă, imaginile sunt frumoase. Şi romanele au fost înghiţite. În librăriile de aici nu găseşti o carte în limba română”, ne spune Raisa Pădurean. „Cartea se vinde foarte bine. Ne-au rămas doar câteva bucăţi. Suntem noi înşine şi surprinşi şi încântaţi să vedem că există interes pentru cultura şi literatura română, în al doilea rând, că există o certă indicaţie că se vorbeşte şi se înţelege limba română în regiunea transnistreană”, ne spune ambasadorul Lazurca.

Ştanski şi Lazurca au vorbit englezeşte

În parc îşi face apariţia Nina Ştanski, aşa-numitul ministru de externe al regiunii secesioniste, escortată de câţiva bodyguarzi şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel. Nina Ştanski trece pe la standurile ţărilor europene, iar Dirk Schuebel îi prezintă „ministrului” ambasadorii ţărilor UE. La standuri se strâng mâini şi se mai bea câte o băutură tradiţională. În faţa standului României Ştanski zăboveşte ceva mai mult. Ambasadorul Lazurca şi doamna „ministru” comunică în limba engleză. Feţele lor emană o amabilitate diplomată. Ambasadorul îi prezintă doamnei echipa cu care a venit şi îi oferă un cadou – albume, muzică românească şi o sticlă de ţuică. Ambii îşi strâng mâinile binevoitor şi se despart. „Dumneaei ne-a mulţumit că am venit şi noi, pentru felul în care am organizat totul. Mă rog, amabilităţi. Ce voiaţi să ne spună? Trăiască România Mare?”, ne răspunde zâmbind Marius Lazurca.

Schuebel: „România a procedat înţelept”

Deşi toate ţările prezente au steaguri naţionale mari în faţa standurilor şi împart o groază de steguleţe tuturor doritorilor, România nu face aceasta. Tricolorul român este prezent în miniatură pe cort. „România, care de altfel are o prezenţă foarte bună aici, a luat o decizie înţeleaptă. Nu avem nevoie de provocări”, ne spune Dirk Schuebel.

Dirk Schuebel este mulţumit de flexibilitatea „autorităţilor” de aici în organizarea sărbătorii. „Când am fost şef al delegaţiei în Ucraina, am încercat să organizăm o sărbătoare similară în Belarus. Lukaşenko ne-a oferit un spaţiu închis de 20 de metri pătraţi”.

„Nu suntem în totalitarism”

„Pe vremea lui Smirnov nu era posibil aşa ceva”, ne spune un locuitor al or. Tiraspol pe nume Nicolae. „Să nu credeţi că noi trăim într-un stat totalitar. Avem libertatea cuvântului. Cu ai mei sau în stradă pot să vorbesc orice”.

Un tiraspolean pe nume Alexandr ne spune că „Transnistria niciodată nu va fi parte a Europei pentru că aici sunt interese ruseşti. Dar dacă mă întrebaţi, vă spun: eu nu vreau în Europa. America o să se destrame în scurt timp. Le dau cinci ani. Apoi se va destrăma şi UE”.

La casele autogării îmi iau un bilet spre Chişinău care costă cu 15 lei (50)% mai scump decât biletul la Tiraspol. Intru în vorbă cu şoferul pentru a afla cauza acestei diferenţe. „Întreabă-l pe Şevciuk, poate el ţi-a spune”, îmi răspunde şoferul.

Vadim VASILIU

 

The following two tabs change content below.