Ziua bătrânilor, sărbătorită la Măgdăceşti

 

 OAMENI BUNI // „Aici ne-am adunat cei care avem o casă, copii, nepoţi, strănepoţi, copaci sădiţi şi fântâni construite”

Duminică, 30 septembrie, în incinta unui local din sat, bătrânii din satul Măgdăceşti, raionul Criuleni, s-au bucurat de atenţie şi afecţiune deosebită din partea autorităţilor publice locale, a Asociaţiei Femeilor din Măgdăceşti şi a locuitorilor satului, fiind invitaţi la o masă de sărbătoare cu bucate pregătite de femeile ce poartă numele muceniţelor Vera, Nadejda, Liuba şi al maicii lor, Sofia.

 

Victoria POPA

Femei îmbrobodite după moda veche şi bărbaţi cu pălării, gârboviţi de vremuri, unii cu bastoane în mâini, singuri sau cu jumătatea lor, însoţiţi de copii sau nepoţi, se adună în incinta unui local din sat, unde au fost invitaţi să sărbătorească al patrulea an deja Ziua bătrânilor. Se salută, intră în discuţie, povestindu-şi oful, uitând parcă de zilele pe care de cele mai multe ori le petrec singuri în ograda lor. Cei care pot merg la biserica din sat, „câteodată şi la târg”, mi se destăinuie Armenia Efros, care-şi aşteaptă o măhăleancă să nu intre singură în local.

Zile de la Domnul

În mulţimea ce intră în local e şi Tecla Silvestru, în vârstă de 83 de ani, însoţită de una din fiicele sale. „În ultimii patru ani, ies din casă numai în această zi, pentru că nu văd, şi cine să mă ajute să ies din ogradă? Şi la ce bun? Oricum văd numai negru. Copiii şi nepoţii au treabă”, îmi spune bătrâna cu voce stinsă, adăugând: „Nu mai am putere, fata mea, numai Domnul ştie câte zile mai am de trăit”.

Alături de mătuşa Tecla urcă pe scări şi mătuşa Tudora, în vârstă de 77 de ani. Purtând mândră o broboadă colorată, cu fir aurit prin ea, legată la ceafă, fără s-o întreb, femeia îmi spune că, la Măgdăceşti, femeile fac multe lucruri frumoase, în frunte cu primarul satului, Liuba Cojocaru, şi directorul Centrului de Sănătate, Nadejda Negură, susţinute de toate sătencele care fac parte din Asociaţia Femeilor din Măgdăceşti.

Suflet de femeie

„În fiecare an, selectăm pe vârste bătrânii. Anul acesta i-am ales pe cei trecuţi de 75 de ani, sunt vreo 150 la număr. Iniţiativa a venit din partea preşedintei Asociaţiei de Femei din Măgdăceşti care este acum primar, Liuba Cojocaru, şi a tuturor femeilor ce fac parte din asociaţie. Acestea sunt şi femei cu studii, şi casnice. Am ales să organizăm Ziua bătrânilor de sărbătoarea religioasă Pătimirea Sfintelor Muceniţe Nadejda, Vera, Liubov, şi maica lor, Sofia, sărbătorită în luna septembrie. Pentru bătrânii noştri în această zi, femeile din sat cu aceste nume, dar nu numai ele, pregătesc bucatele”, spune Nadejda Negură.

Rugăciunea „Tatăl Nostru”

De la ea aflăm că la pregătire mesei participă mulţi din cei peste cinci mii de locuitori ai satului. Unii cu bani, alţii cu produse alimentare. Ziua bătrânilor se sărbătoreşte în fiecare an în diferite localuri care sunt peste zece la număr.

„Mulţumim Domnului că cineva îşi aminteşte de noi măcar o dată-n an. Am aşteptat toată săptămâna să treacă mai repede, căci, când aştepţi ceva aşa de greu mai trece timpul”, îşi împărtăşeşte emoţiile octogenara Polina Ţurcanu, care spune că aici uită de boală, de zilele în care stă singură acasă. Cu lacrimi în ochi, Ulita Trofim le mulţumeşte tuturor celor implicaţi în organizarea Zilei bătrânilor: „Parcă m-am născut din nou”.

După ce îşi ocupă locurile în sala încăpătoare, la masă, îndemnaţi de primăriţa Liuba Cojocaru, bătrânii rostesc în glas rugăciunea Tatăl Nostru, făcându-şi semnul crucii. „Serviţi din bucatele făcute de femeile din Măgdăceşti, pentru voi, părinţii noştri. Bătrâneţea este un farmec, pentru că la ea ajung cei puternici. Vrem cu această masă de sărbătoare să vă uşurăm bătrâneţile, să ştiţi că nu sunteţi uitaţi”, li se adresează primăriţa persoanelor ajunse la senectute, mulţumind tuturor sătenilor ce au sprijinit organizarea acestei zile.

„Nu suntem uitaţi de generaţiile tinere”

Cât ospătează din sarmale, tăieţei de casă cu friptură, orez cu fructe, brânzeturi, dulciuri, bătrânii ascultă cântece populare despre părinţi şi casa părintească interpretate de un grup de tineri din sat, de Ansamblul folcloric „Cununa Dorului” din Măgdăceşti, discută şi deapănă amintiri. Momentul care încununează evenimentul şi îi ridică la o horă coincide cu intrarea în sală a interpretei de muzică populară Ioana Căpraru.

Spre sfârşitul ceremoniei, îndemnat de bărbaţii de alături, dascălul satului, fost profesor de chimie şi fizică, Valeriu Gheciu, spune că are satisfacţia de a constata că „nu suntem uitaţi de generaţiile tinere”, îndemnând semenii săi să nu se lase bătuţi de bătrâneţe.

 

Pe stil vechi, duminică au fost comemorate Sfintele Muceniţe Pistis, Elpis şi Agapis (în tradiţia rusă Vera, Nadejda şi Liubov, prenume adaptat în Basarabia Liuba), şi maica lor, Sofia († 137).

Aceste sfinte au trăit în Italia, pe vremea împărăţiei lui Adrian (117-138). Pistis, care era de doisprezece ani, şi mărturisind ea pe Hristos, oamenii împăratului păgân au bătut-o cu toiege şi i-au tăiat sânii, din care în loc de sânge a curs lapte, şi după alte chinuri, i-au tăiat capul. După aceea pe Elpis, care era de zece ani, au supus-o de asemenea la felurite chinuri şi, la urmă, prin sabie şi-a primit şi ea moartea. Tot aşa a fost chinuită şi Agapis, care avea nouă ani, şi la urmă i-au tăiat capul. Iar maica lor, Sofia, trei zile pe urmă plângând pe mormântul lor, şi-a dat sufletul către Domnul.