Zeci de localităţi din R. Moldova şi România au încheiat acorduri de înfrăţire în această vară

niscani flori romania

Tot mai multe localităţi de pe ambele maluri ale Prutului încheie acorduri de înfrăţire cu scopul de a realiza în comun proiecte sociale şi de a apropia oamenii de pe cele două maluri ale Prutului. Iniţiatorii acţiunilor de înfrăţire îşi propun să folosească la maximum potenţialul unei ordonanţe de urgenţă care le oferă dreptul autorităţilor locale din România să finanţeze proiecte comune cu localităţi din R. Moldova.

Pavel Codreanu, primarul de Ruseştii Noi, Ialoveni, ne-a informat că în localitatea sa se nasc anual între 60 şi 80 de copii. Cu toate acestea, până nu de mult, satul avea o grădiniţă de 80 de locuri. În urma semnării unui acord de înfrăţire dintre raionul Ialoveni şi judeţul Dâmboviţa, satul a beneficiat de o finanţare din partea autorităţilor române de 6.800.000 de lei. Banii sunt utilizaţi pentru construcţia unei anexe la grădiniţă cu o capacitate de 500 de locuri. 80 la sută dintre lucrări sunt achitate de statul roman, iar 20 la sută reprezintă contribuţia comunităţii locale. Între timp, Ruseştii Noi s-a mai înfrăţit cu comuna Vânătorii Mici, jud. Giurgiu, şi comuna Daia Română, jud. Alba.

În viitorul apropiat, se vor înfrăţi şi cu comuna Ciocăneşti, jud. Dâmboviţa. Documentele au fost depuse deja la Ministerul Justiţiei din România. „Avem o istorie, o limbă  şi  tradiţii comune. Demersul nostru are drept scop apropierea dintre localităţile noastre. Totodată, dorim să realizăm un proiect de construcţie a unui stadion, să finisăm construcţia Muzeului Satului. Am identificat de asemenea un proiect de construcţie a unei săli de forţă, să facă sport femeile noastre. Zilele acestea, vor fi aduse aparatele de fitness. Mai planificăm, în cadrul unui proiect, să amenajăm un teren de joacă pentru copii”, ne-a spus primarul.

„Unindu-ne vom avea o justiţie imparţială şi corectă”

Împreună cu un grup de locuitori din sat, profesori şi angajaţi ai primăriei au vizitat recent România în cadrul proiectului „Cunoaşte-ţi ţara” organizat de  Platforma Unionistă Acţiunea 2012. În urma acestei vizite a apărut iniţiativa de a semna un acord de înfrăţire cu Războieni, jud. Iaşi, care le va da posibilitatea să dezvolte proiecte transfrontaliere finanţate din fonduri europene. „Noi ne-am unit deja cu Patria-mamă”, a afirmat Pavel Codreanu.

Potrivit lui, oamenii din Ruseştii Noi au rămas impresionaţi de locurile şi ospitalitatea gazdelor din România. „Am fost primiţi chiar ca nişte fraţi. Am trecut Prutul la începutul anilor 90, am jucat meciuri de fotbal ori am participat la unele programe culturale. Între timp, România s-a schimbat mult. E o ţară frumoasă. Au o infrastructură mult mai dezvoltată ca la noi. Legea este pusă în capul mesei. Ne pot servi ca exemplu în tot ce facem. Nu văd o altă soluţie pentru R. Moldova de a scăpa de crizele interminabile la care asistăm, decât reunirea cu România. Doar astfel ne vom recăpăta identitatea, vom avea o educație mai bună în școli și universități, vom avea o justiție imparțială și corectă şi o luptă reală împotriva corupției”, a conchis Codreanu.

În România există autonomie locală

Primarul de Calfa, Anenii Noi, Ludmila Ceaglâc, e pe cale de a încheia un acord de înfrăţire cu comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi. Documentul va fi semnat la 21 septembrie curent, de hramul localităţii. Autorităţile locale au identificat câteva probleme care ar putea lua forma unor proiecte comune, unul legat de aprovizionarea cu apă. O altă delegaţie alcătuită din cadre didactice, oameni de cultură şi specialişti interesaţi de schimburi de experienţă cu România din Calfa au vizitat recent România. „Au fost oameni de diferite vârste. Avem ce învăţa, ce prelua de la autorităţile de peste Prut. Nu cred să ne putem descurca în criza în care ne aflăm, fără susţinerea României. Sunt mult mai avansaţi în toate domeniile, cultură, respectarea legislaţiei. La nivel local chiar se simte o autonomie, pe când la noi… Şi pe măsură ce trece timpul, lucrurile în R. Moldova se complică, s-ar părea că intenţionat, doar ca cetăţeanul să nu aibă acces la servicii de calitate, să fie nevoit primarul să meargă să facă plecăciuni pe la diferiţi demnitari pentru a obţine finanţare. Ai impresia uneori că aceştia îşi văd rostul, doar în a le şterge cineva pantoful”, a afirmat primarul, precizând că în condiţiile de criză economică în care ne aflăm, primăria beneficiază doar de finanţarea obţinută în cadrul proiectelor.

„Sperăm să scăpăm de vămi”

Şi localitatea Nişcani, Călăraşi, s-a înfrăţit recent cu comuna Jegălia, judeţul Călăraşi, România. Potrivit lui Petru Şorici, primarul localităţii, sunt în aşteptarea unei delegaţii din România pe 27 august curent. „Este prima noastră înfrăţire cu o localitate de peste Prut. Am vizitat România de trei ori. Oamenii din satul nostru au fost găzduiţi în familii din Vâlcelele. Au rămas impresionaţi. Acum comunică, se felicită cu ocazia zilelor de naştere. Ne propunem să realizăm un proiect comun, de procurare a două rezervoare de apă, fabricate în Germania, în valoare de 24 de mii de euro, necesare la aprovizionarea cu apă a localităţii”, ne spune primarul.

Întrebat în ce măsură crede că reunirea cu România reprezintă un colac de salvare pentru R. Moldova, primarul ne-a spus că, dacă ar fi întrebat, ar opta 100% pentru unire. „Am vizitat împreună cu un grup de tineri şi pensionari, în cadrul programului „Cunoaşte-ţi ţara” România. Au rămas surprinşi de nivelul ei de dezvoltare şi am simţit în ei un suflu prounire. Avem speranţa că, într-o zi, nu vom mai merge cu paşaportul în România şi că nu vom mai fi controlaţi prin două vămi”, a mai spus primarul.

 

 

The following two tabs change content below.