Zece idei despre viitor

PREDICŢII // Supremaţia americană nu va fi detronată

Va fi China următorul imperiu? Va reuşi America să-şi conserve supremaţia economică şi culturală după criza economică globală? Şi dacă da, cum va arăta economia şi societatea americană readaptată noilor realităţi? Care va fi următorul sector economic-minune? Ce se va întâmpla în restul lumii? Think-tank-ul „New America Fondation” (NAF) împreună cu revista americană „Time” au creionat zece predicţii bazate pe trendurile actuale.

1. Secolul următor va fi tot american

Chiar dacă imaginea Statelor Unite a avut de suferit considerabil în ultimii zece ani, iar criza economică a întors spre Wall Street priviri pline de resentimente, Andres Martinez, director în cadrul NAF, consideră că cei care prevestesc decăderea Americii se înşală, secolul care tocmai a început urmând să fie la fel de „american” ca şi cel care s-a încheiat. Cea mai puternică democraţie a lumii a oferit un spectacol regretabil la alegerile din anul 2000, finanţiştii de pe Wall Street şi schemele lor de îmblânzire a riscului au generat criza financiară şi economică globală opt ani mai târziu, însă, aşa cum arată statisticile şi trendurile economice actuale, steaua Statelor Unite nu va apune atât de uşor.
Din punct de vedere militar, supremaţia SUA este greu de surclasat. În ciuda emergenţei unor noi centre de putere economică, SUA continuă să producă 25% din Produsul Intern Brut mondial, deşi reprezintă numai 5% din populaţia Terrei. Dominaţia dolarului – care continuă să fie principalul deviz în care se constituie rezervele băncilor centrale – cunoaşte o revigorare pe fondul vulnerabilităţii monedei unice europene generată de criza din Grecia şi absenţa unei coordonări politice. Chiar şi China, marele concurent emergent, mizează pe dolar cumpărând cantităţi uriaşe de bonuri emise de Trezoreria SUA. Însă cea mai bună măsură a viitoarei dominaţii americane o constituie, în opinia lui Martinez, omniprezenţa culturii americane. În fapt, aşa cum observă Martinez, citând sondajul Pew privind atitudinile globale, imaginea şi influenţa SUA în lume sunt mult mai bune decât cele ale Rusiei sau Chinei.

2. Redesenarea graniţelor

Chiar dacă globalizarea nu s-a oprit sau cel puţin nu dă semne că ar urma să se oprească, graniţele naţionale vor continua să existe, dar au şanse mari ca, în următorii ani, să fie redesenate, anulate sau degradate la statului de linii administrative, apreciază scriitorul politic Parag Khanna, cel de-a doilea eseist al NAF, care a aruncat o privire spre viitor pentru revista „Time”. Graniţele naţionale sunt şi vor rămâne idei dragi pentru majoritatea populaţiilor statelor, puncte de ciocnire între forţe adverse şi subiecte de negocieri postconflict. Khanna atrage atenţia însă că banii cheltuiţi, eforturile şi sacrificiile umane, necesare pentru apărarea frontierelor, ar fi mult mai bine cheltuiţi pe proiecte de infrastructură care să traverseze graniţele în loc să le întărească. Aducând oamenii de o parte şi de cealaltă mai aproape, se pot elimina germenii conflictului.

3. Infrastructura broadband – viitorul boom

În ceea ce priveşte următoarea mare cursă economică, Tim Wu, profesor al Unversităţii Columbia, consideră că goana după aur din secolul XIX sau după ţiţei în secolul trecut se va transforma în acest centenar în goana după capacitatea de transfer de date sau mai exact în cursa pentru crearea şi exploatarea infrastructurii broad-band (bandă largă). Chiar dacă tehnologia fibrei optice nu este nouă, chiar şi în avansata Americă, accesul la reţeaua de comunicaţii în bandă largă rămâne cu mult sub cerere şi creşterea prognozată a acesteia.

4. Economia alternativă

Pornind de la rata de 30% a abandonului şcolar la nivel de liceu şi apetenţa tot mai mare pentru educaţia acasă, editorialistul „Forbes”, Rihan Salam, şi el membru al NAF, prognozează reconfigurarea societăţii şi a pieţei muncii în Statele Unite sub influenţa evoluţiei tehnologice, a tendinţei de externalizare a producţiei în state cu salarii mai mici, dar şi a crizei de autoritate a instituţiilor tradiţionale care alimentează deja un tot mai puternic curent libertarian. Curentul New Age în varianta individulistă va înmulţi casele autonome, capabile să îşi genereze propria energie.

Autosuficienţa în comunităţi semiînchise ar putea da naştere şi unui sistem monetar paralel, bazat pe monede electronice ale căror tranzacţii incifrate codate vor scăpa vigilenţei fiscului. Greva fiscală va fi stimulată de avansurile medicinei care vor prelungi considerabil viaţa pensionarilor. Munca remunerată ar putea lua noi şi noi forme, însă tehnologiile de comunicare şi externalizarea activităţilor fizice vor face ca aceasta să se desfăşoare acasă.

5. China şi SUA – o nouă axă a guvernării globale

Editorul revistei „Foreign Policy”, Christina Larson, analizează viitorul relaţiei China–SUA. Goana după petrolul din Orientul Mijlociu şi strategiile globale actuale ale SUA vor trebui în scurt timp reconfigurate pentru a ţine cont de ascensiunea economică şi politică a Chinei. Larson nu este de acord însă cu pesimiştii care consideră că Imperiul de Mijloc va strivi principiile occidentale ale iluminismului şi nici cu cei ce văd în China viitorul adversar al unui război rece. China şi SUA vor forma mai degrabă o axă a guvernării globale, relaţia lor urmând să evolueze în paralel în direcţii aparent opuse – colaborare şi competiţie. Deşi SUA vor rămâne puterea dominantă, cei doi viitori „grei” ai planetei vor colabora sau se vor confrunta în funcţie de geometria variabilă a intereselor fiecăruia. Pentru SUA, provocare nu va fi limitarea puterii Chinei – o misiune nefezabilă –, ci angajarea şi responsabilizarea internaţională a noii puteri economice.

6. Revenirea la meritul eşecului

Eseul lui Megan McArdle, editorul publicaţiei „The Atlantic”, atrage atenţia asupra unei schimbări a mentalului colectiv american sub presiunea crizei – revalorizarea negativă a eşecului economic după modelul european. America trebuie să reînveţe să greşească şi să asigure celor ce eşuează în economie la orice nivel, dar mai ales la nivel individual, condiţiile unui noi început al unei noi încercări, acesta fiind motorul creşterii şi puterii economice americane. Aşa cum subliniază McArdle, absenţa acestei „toleranţe” faţă de eşec este de natură să paralizeze legendarul spirit antreprenorial şi să închidă noi direcţii economice în care pionieratul este întodeauna marcat de eşecuri.

7. Criza minorităţii albe

Scriitorul socio-politic Gregory Rodriguez se apleacă în eseul său asupra celei mai delicate teme din politica americană – rasa. Pornind de la trendurile demografice actuale, cum ar fi natalitatea ridicată din rândul minorităţii hispanice şi a celei de culoare, autorul prognozează că într-un orizont nu prea îndepărtat, albii vor deveni o minoritate în Statele Unite. Noua realitate demografică – deja constatată în statul California – va reconfigura peisajul politic american. Răsturnarea de situaţie nu are prea multe şanse să se transforme în militantism pentru drepturi sau discriminarea pozitivă a albilor, ci mai degrabă va aduce o reconfigurare populistă a discursului politic către lamentaţii despre declinul rasei albe.

8. În restul lumii, vedeta va fi televizorul

Economistul Chales Kenny, singurul eseist neafiliat NFA care a participat la proiectul „Time”, s-a concentrat pe ceea ce se numeşte „prăpastia digitală” – diferenţa dintre indivizii sau ţările care au acces la noile tehnologii şi cei sau cele care nu au. Concluzia sa: banalul televizor va fi marea „inovaţie” pentru o mare parte a lumii în curs de dezvoltare. În 1995, în statele nedezvoltate 45 % dintre cămine aveau televizor. Zece ani mai târziu, procentul a crescut la 60%, însă în multe părţi ale lumii din Asia până în Africa televizorul mai are încă de curcerit multe redute sau… măsuţe de sufragerie. Procesul nu va însemna însă numai o creştere a ratei obezităţii, ci şi o emancipare şi democratizare a societăţilor nou cucerite de televiziune.

9. Amurgul elitelor

Editorul „The Nation”, Christopher Hayes, analizează perspectivele societăţii americane aflată de ani buni sub spectrul unui declin tot mai accentuat al autorităţii. Amurgul elitelor, cum îl numeşte Hayes, este provocat de năruirea tuturor conceptelor despre instituţii precum politica, biserica, presa sau economia. Pleiada de scandaluri de corupţie, cupiditate, amoralitate a fost revelată de epoca mass-media. Ca o consecinţă,
„nimic nu mai este sfânt”. Respectabilitatea şi încrederea au fost înecate, cel puţin în SUA, de un curent al cinismului şi scepticismului.
„Dacă actuala criză a elitelor va continua, riscul este un lung şi urât proces de regres”, avertizează Hayes, oferind ca soluţie controlul de jos în sus al tuturor insituţiilor, pentru că absenţa tragerii la răspundere nu poate fi compensată de altruism sau conştiinţă socială. O altă şansă întrevăzută de Hayes este evoluţia tehnologică. Aceasta are capacitatea de a genera noi instituţii cu propria lor autoritate, nu neaparat individualizată, aşa cum ar fi enciclopedia online Wikipedia.

10. Schimbările dramatice mai aşteaptă

Ultimul dintre eseurile „Time”, semnat de Michael Lind, directorul programului economic al NFA, toarnă un pic de apă rece în paharul entuziasmului pentru schimbare sau, după caz, al fricii de nou. Pornind de la predicţiile creionate în filmul „2001: Odiseea Spaţială” – regizat de Kubrik în 1968 – şi neconfirmate, Lind observă că multe dintre tehnologiile actuale se bazează pe descoperirile de la începutul secolului XX sau chiar mai vechi. Turbina cu gaz a avioanelor de astăzi a fost inventată în anii 1930, motoarele diesel ale vapoarelor chiar mai devreme, la finalul secolului XIX.

Nici telefonul mobil sau smartphone-ul cu filme şi ecran color de azi nu poate fi comparat cu capacitatea de revoluţionare a existenţei umane, reprezentate de primul telefon sau de primul televizor. Aceeaşi evoluţie temperată poate fi observată şi în politică – statul naţional a apărut prea târziu pentru ca să dispară atât de repede. Singura modificare revoluţionară a vieţii umane în viziunea lui Lind ar putea fi prelungirea vieţii mulţumită noilor descoperiri din medicină şi biotehnologii. Aşadar, pentru schimbări cu adevărat fenomenale vom avea nevoie de răbdare şi acces la noile tehnologii.