Wikipedizarea istoriei

Comisia Şleahtiţchi va avea soarta Comisiei Cristea?

Ministrul Educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, a ieşit în august curent cu o declaraţie în care a anunţat că, din toamnă, elevii vor învăţa o singură disciplină, Istoria. Însă, în urma unor atitudini critice exprimate de structurile abilitate, şi chiar a unor manifestaţii de protest, Şleahtiţchi a lăsat-o mai moale, hotărând „să caute un loc” Istoriei Românilor.

Ilie GULCA

Ca rezultat, experţii Ministerului Educaţiei, conştientizând (în cele din urmăJ) prejudiciile pe care „factorul politic” le-a provocat educaţiei istorice, au iniţiat o serie de consultări cu un grup de istorici pentru a salva această disciplină nesocotită de guvernarea comunistă aproape un deceniu. Trebuie să spunem că violarea disciplinei s-a făcut cu serviciile multora dintre actualii consultanţi/executori instalaţi în funcţii în timpul guvernării comuniste, precum Lilia Pogolşa, Galina Gavriliţă ş.a., care au rămas bine mersi la Ministerul Educaţiei şi care deplâng astăzi situaţia învăţământului istoric.

Executorii de ieri, printre salvatorii de astăzi 

Introducerea cursului integrat (acesta e un eufemism) a fost însoţită de o campanie virulentă de denigrare a autorilor de manuale de istorie editate la începutul anilor 2000. Iniţial, a fost elaborată o strategie de înlocuire a Istoriei Românilor cu Istoria Moldovei. Strategia prevedea, în cele mai mici detalii, cum trebuia să fie anihilată influenţa istoricilor cu pondere în opinia publică, să fie corupţi sau să fie izolaţi. În fine, cursul integrat a fost forma cea mai potrivită pentru a scoate din manuale conţinuturile româneşti şi a introduce tezele kominterniste.

Metoda integrată, reabilitată

În timpul mandatului ministrului Ţvircun, în contextul unor valuri de proteste împotriva scoaterii Istoriei Românilor din învăţământul preuniversitar, istoricii Nicolae Chicuş, Igor Şarov s-au decis totuşi să elaboreze, după metoda integrată, un manual de istorie (pentru clasa a XI-a), însă, din cauza că conţinutul acestuia contravenea cursului integrat al lui Stepaniuc, instrumentul didactic a stat o perioadă bună în sertarul „micului Lenin”, dar, până la urmă, a fost tipărit.

Având în vedere reputaţia autorilor care s-au apucat să redacteze acest manual, ideea aplicării metodei integrate a căpătat teren, în favoarea acesteia pledând mai mulţi istorici –  Igor Caşu, Virgil Pâslariuc, Igor Şarov, Octavian Ţâcu, Sergiu Musteaţă ş.a. – considerând această metodă mai reuşită în predarea disciplinei Istoria prin faptul că astfel s-ar putea evita puseele naţionaliste din Istoria Românilor colportate de istoricii regimului Ceauşescu şi astfel elevii ar putea aprecia obiectiv faptele românilor în cadrul Istoriei Universale.

Totodată, o bună parte dintre istorici – Ion Niculiţă, Pavel Cocârlă, Anatol Petrencu, Gheorghe Palade, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Gheorghe Cojocaru ş.a. – au rămas la convingerea că predarea a două cursuri este mai indicată pentru elevii din Republica Moldova din raţiuni metodologice şi ca efort recuperator al conştiinţei naţionale.

Drept consecinţă, în mediul istoricilor din Republica Moldova s-au format două grupuri: unul din acestea pledează pentru păstrarea a două cursuri – Istoria Universală şi Istoria Românilor –, în timp ce cel de-al doilea – pentru introducerea unei singure discipline – istoria.

Cele două viziuni asupra predării istoriei se evidenţiază şi în cadrul grupului format de Ministerul Educaţiei care urmează să decidă asupra denumirii cursului şi asupra metodei de predare. În timpul dezbaterilor, s-a decis să se efectueze o anchetă în cadrul consiliilor metodice de pe lângă secţiile raionale de Educaţie, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior care au facultăţi de istorie, s-a solicitat de asemenea opinia AIRM şi a Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Metoda Wikipedia şi politicile educaţionale

Potrivit rezultatelor anchetei, făcute publice de istoricul Igor Caşu, participanţii la consiliile metodice raionale s-au pronunţat pentru o singură disciplină, Istoria, şi numai la patru întruniri profesorii s-au pronunţat pentru păstrarea a două cursuri. După aflarea rezultatelor acestei anchete, se încearcă să se impună opinia profesorilor din raioane ca determinantă în luarea deciziilor comisiei şi să se abandoneze decizia de compromis – predarea a două discipline la gimnaziu (clasele V–IX) şi a unei discipline – Istoria – la nivelul liceal (clasele X–XII). Amintim că metodiştii lui Stepaniuc, în demersul de a introduce cursul lor integrat, au invocat opinia aceloraşi seminare metodice. În plus, potrivit unor surse ale JURNALULUI, activitatea acestor consilii este influenţată de aceleaşi persoane care s-au aflat în funcţii şi în perioada comunistă.

În instituţiile de învăţământ preuniversitar din Chişinău, a dominat opinia că ar trebui să se aplice modelul de predare a istoriei din România unde în clasele de absolvire a gimnaziului şi liceului se predă Istoria Românilor, iar în celelalte – Istoria Universală. La Facultatea de Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, 15 voturi au fost pentru obiectul Istoria şi numai cinci pentru două discipline.

Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM şi AIRM s-a pronunţat pentru revenirea la predarea în instituţiile de învăţământ preuniversitar a disciplinelor Istoria Românilor şi Istoria Universală.

Azi, 23 decembrie, grupul de lucru urmează să ia o decizie după examinarea unor doleanţe şi sugestii parvenite din teritoriu. În deciziile/declaraţiile emise de AIRM, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, Ministerul Educaţiei se observă o tendinţă spre compromis a structurilor abilitate, însă, între timp, spiritele s-au încins, dezbaterile fiind însoţite de mesaje apocaliptice, de genul „iminentei dispariţii a Istoriei Românilor din manuale”, şi de atacuri la persoană. Ne exprimăm temerea ca această comisie ar putea avea soarta comisiei Cristea.

Virgil Pâslariuc, doctor în istorie, conferenţiar universitar, USM: „Dacă vrem ca tânăra generaţie să-şi asume identitatea românească, aşa cum am făcut-o noi, ea trebuie conştienteze acest lucru şi să înţeleagă rosturile europene ale istoriei noastre. Şi nu trebuie să cădem într-un formalism de tip sovietic, reducând problema doar la denumirea cursului. Nu se pune problema renunţării la cursul de Istoria românilor, ceea ce este o dezinformare crasă, ci la modul CUM este predată”.

Ion Negrei, vicepreşedinte al AIRM: „Istoria, în general, educă demnitatea umană şi cultivă identitatea naţională a oricărui popor. Mi se pare că, la acest capitol, românii basarabeni sunt restanţierii lumii. Excluderea din planul de învăţământ a istoriei naţionale este garantul rebutului educaţional. Dacă astăzi rătăcim cărările în „mersul” nostru spre Europa, de vină este faptul că nu ne cunoaştem trecutul, rădăcinile, că nu am însuşit lecţiile istoriei aşa cum le-au învăţat şi însuşit alte popoare. Metoda integrată de studiere a istoriei – nu o detest şi o consider aplicabilă pentru unele popoare – ne conservează pe noi, cei dintre Prut şi Nistru, în mentalitatea şi identitatea asiatică, de care dorim să scăpăm cât mai curând. Regret că unii colegi nu vor să înţeleagă acest lucru”.

Principiul Wikipedia încurajează demersurile exprimate de amatori în detrimentul celor exprimate de oamenii de ştiinţă, considerându-se că această cale, „democratică”, este unica ce ar putea asigura progresul ştiinţei.