Vrei un loc la grădiniţă, pregăteşte bani, mulţi bani

_copii.f.nadea roscovanuiDSC9012Eterna problemă a instituţiilor preşcolare este deficitul de locuri, iar nemulţumirile părinţilor sunt legate de achitarea diverselor taxe şi donaţii, care adesea depăşesc bugetul lunar al familiei. Responsabilii de la Direcţia educaţie, tineret şi sport a municipiului Chişinău şi cei de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei ştiu despre taxele neoficiale percepute în instituţiile preşcolare, însă nu pot interveni deoarece toate apelurile sunt făcute sub acoperirea anonimatului.

„Mi s-a spus verde în faţă: nu mai puţin de 2.000 de lei să aduc pentru fondul grădiniţei. Mi-au arătat caietul în care sunt notate plăţile date benevol de părinţi şi mi s-au indicat sume de 10.000 lei, 15.000 lei, sub pretextul că banii vor fi folosiţi pentru grădiniţă. Pe parcursul anului, în fiecare lună, voi mai achita pentru fondul grupei, care se va stabili în cadrul şedinţei părinţilor, reparaţia de la sfârşitul anului şi diverse activităţi pentru copii”, ne spune Elena, mămica unui băieţel de trei ani.

În Republica Moldova costurile grădiniţelor de stat includ doar alimentaţia care poate varia între 150 şi 250 de lei lunar, adică 30% din totalul sumei, restul – 70%, sunt achitate de către primărie. În afară de aceasta, părinţilor li se cer bani pentru „fondul grupei”, care variază de la 100 la 300 de lei, „fondul educatoarei” şi alte plăţi neoficiale.

Costurile serviciilor pentru grădiniţele private ajung la 250 de euro lunar. Ele oferă şi serviciu part-time, adică jumătate de zi, care costă de la 100 la 200 de euro lunar. Aceste costuri prevăd alimentaţia şi serviciile adiţionale (ritmică, masaj, diverse terapii de imunizare, limbi străine etc.).

 

Plângeri şi nemulţumiri de acest gen sunt cu sutele, însă nimeni nu vrea să-şi dezvăluie identitatea pentru a nu crea probleme copilului său şi instituţiei respective. ,,Da, am dat 200 de euro pentru un loc în grupă, şi am achitat şi fondul grădiniţei, 5000 de lei, dar nu vreau să creez probleme nimănui, mai ales copilului meu”, se destăinuie o altă mămică. Toţi dau bani şi respectiv iau, dar vorba vine, ,,să nu spui la nimeni că ţi-am zis”.

Ca să înţelegem mai bine ce se întâmplă, am telefonat la circa 30 de grădiniţe din diverse sectoare ale capitalei, unde ni s-a spus mai întâi că nu au locuri, toate grupele fiind suprasolicitate. Când am întrebat despre taxele pe care trebuie să le achite părinţii, majoritatea directorilor ne-au spus că nu percep niciun bănuţ, se plăteşte doar mâncarea şi unele activităţi neprevăzute de curriculumul preşcolar. Totuşi alţii au recunoscut că există un fond al grădiniţei în care părinţii varsă benevol diverse sume, „fiecare cât poate”, dar acest lucru „nu este obligatoriu”. Înscrierea copiilor la grădiniţă se face, de regulă, în lunile iunie-august, dar pentru a fi mai sigur că veţi obţine un loc la grădiniţa dorită, înscrie-ţi-vă copilul îndată după naşterea lui.

Bonuri de plată cu specificarea „donaţii”

În unele grădiniţe pentru sumele achitate se eliberează bonuri de plată cu precizarea „Donaţii”, mulţi dintre părinţi se întreabă unde merg aceşti bani şi dacă sunt impozitaţi de stat. Şefa secţiei de management preşcolar a Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport, Florica Rusu, ne informează că aceşti bani sunt impozitaţi, merg în trezoreria de stat, după care se întorc în primărie şi sunt repartizaţi la instituţiile preşcolare. „Direcţia generală educaţie, tineret şi sport este împotriva colectărilor de bani de la părinţi, dar există asociaţii, comitete de părinţi înregistrate la Ministerul Justiţiei sau în primărie, care au creat aceste conturi speciale pentru colectarea banilor, accentuez însă, acestea sunt benevole”, ne explică Florica Rusu.

În prezent, în municipiul Chișinău sunt înregistrate 156 de grădinițe, dintre acestea în ultima perioadă funcționează 151. Altele cinci se află în reparație capitală.

„Cineva poate plăti o mie, două sau zece mii de lei”

Nu este o noutate pentru nimeni că în grădiniţele şi şcolile din capitală se colectează bani de la părinţi. Șefa Direcției educație, tineret şi sport din capitală, Tatiana Nagnibeda Tverdohleb, a declarat în repetate rânduri că părinţii trebuie să plătească pentru alimentaţia copilului, dar dacă vor să mai achite benevol alte servicii, nu au decât să o facă. „Părinţii se organizează în asociaţii de părinţi, colectează bani, efectuează lucrări de reparaţie şi altele. Cineva poate plăti o mie, două sau zece mii de lei. Nu are decât să o facă. În aceste condiţii, părintele care nu poate plăti mai mult nu trebuie să fie obligat să o facă. Direcţia municipală de învăţământ, tineret şi sport nu are în competenţă controlul asupra asociaţiilor de părinţi şi a banilor acestora. Acest lucru este doar de competenţa organelor de drept sau a celor financiare. De regulă, alte plăţi suplimentare nu ar trebui să fie”, explică Tatiana Tverdohleb. Cât despre grădiniţele private, domnia sa ne-a comunicat că acestea nu sunt în subordinea direcţiei.

Plângeri anonime

Datele oferite de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) arată că, pe parcursul acestui an, la Linia Fierbinte a CAPC au fost înregistrate 50 de apeluri din partea părinţilor. Toate apelurile care semnalizează cazuri de percepere a taxelor neoficiale din partea directorilor de grădiniţe, şcoli, licee sunt sub anonimat. Din relatările juristului centrului, Corneliu Gurin, nimeni nu vrea să-şi divulge identitatea, iar la faţa locului părinţii spun că aceste taxe sunt stabilite de ei pentru a susţine grădiniţa ori instituţia şcolară.