Votat în pripă şi cu încălcări

Sistemul electoral mixt ar putea schimba configuraţia viitorului legislativ

La finele săptămânii trecute, cu o grabă de invidiat, a fost votat în două lecturi, promulgat şi publicat într-o ediţie specială a „Monitorului Oficial” proiectul de decizie privind implementarea sistemului electoral mixt în Republica Moldova. Iniţiativa legislativă a fost înaintată de democratul Vlad Plahotniuc. Proiectul, chiar dacă nu avea avizul guvernului, comisiilor din Parlament şi al Comisiei Electorale Centrale (CEC), s-a bucurat de susţinerea membrilor PD, PLDM, a grupului reformator al PL şi a neafiliaţilor.

Comuniştii au părăsit sala, iar liberalii în frunte cu Mihai Ghimpu s-au abţinut de la vot. Astfel, începând cu următoarele alegeri, viitorul legislativ va fi constituit din 51 de deputaţi aleşi pe liste de partid şi 50 de deputaţi aleşi în cadrul circumscripţiilor uninominale. În circumscripţii vor câştiga candidaţii care vor obţine majoritatea, iar dacă nimeni nu va obţine 50% plus un vot, va fi organizat un nou scrutin peste două săptămâni.

Societatea civilă şi-a exprimat îngrijorarea şi nedumerirea în legătură cu lipsa de transparenţă şi adoptarea în grabă a acestui proiect. „Este adoptat fără consultarea cetăţenilor şi a unor instituţii internaţionale, precum Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei, fără avizele guvernului, ministerelor şi ale altor comisii parlamentare, precum şi în lipsa avizului consultativ al CEC fapt care amplifică temerea că adoptarea acestuia face parte dintr-un târg politic în contextul negocierilor de depăşire a crizei politice din RM”, se spune într-un comunicat al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Totodată, membrii Coaliţiei s-au arătat îngrijoraţi că vor fi limitate drepturile electorale ale cetăţenilor RM din regiunea transnistreană, dar şi a celor de peste hotare care, spre deosebire de restul populaţiei, vor vota doar în baza listelor de partid. Potrivit lor, experiența statelor vecine demonstrează că beneficiile sistemului electoral mixt nu au influenţat asupra calității clasei politice, nu au adus politicienii mai aproape de cetățeni, ci doar a stimulat corupția electorală și postelectorală, utilizarea resurselor administrative în campaniile electorale, precum și alte fenomene negative.

„Târg între politicieni”

Apelul societăţii civile a rămas însă fără răspuns, proiectul de decizie fiind votat în aceeaşi zi. „Nu cunosc alte iniţiative legislative care să fi fost votate şi promulgate atât de rapid. Legea cu privire la transparenţa decizională prevede că orice proiect de lege trebuie făcut public cu 15 zile înainte de a fi adoptat pentru a da posibilitatea unor consultaţii cu societatea civilă. Totul s-a făcut peste noapte. Cum un politician poate să invoce interesul alegătorului din moment ce acesta nu a avut posibilitatea să se exprime. Astfel de proiecte esenţiale trebuia dezbătute cel puţin câteva luni. Acest fapt mă face să cred că proiectul în cauză a fost votat în cadrul unui târg mai larg dintre politicieni”, a declarat pentru JURNAL Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene.

Exemplul Găgăuziei

Autorii proiectului au invocat că votarea deputaţilor doar în baza listelor de partid duce la pierderea contactului dintre cetăţeni şi aleşi. Alegătorul se află în situaţia în care nu cunoaşte decât liderii partidelor şi mai puţin pe ceilalţi reprezentanţi ai acestora. Comuniştii susţin însă că la baza proiectului ar fi o înţelegere dintre liderii PD şi PLDM. Aceştia din urmă şi-ar fi dat votul în schimbul votării de către democraţi a candidaturii lui Vlad Filat la funcţia de premier. „Democraţii au propus un proiect periculos. De exemplu, la ultimele alegeri din Găgăuzia, niciun candidat PD nu a fost votat, iar astăzi aceştia au majoritatea în Adunarea Populară. Astfel, prin cumpărare şi corupere în perioada postelectorală, va fi formată majoritatea şi în Parlamentul RM”, este de părere deputatul comunist Eduard Muşuc.

În interiorul partidelor lipseşte democraţia

Analistul politic Valentin Dolganiuc nu exclude faptul că unii politicieni ar avea planuri şi interese legate de acest proiect de decizie, dar salută aprobarea lui. „Altă soluţie pentru demonopolizarea vieţii de partid şi responsabilizarea celor care ajung în parlament faţă de electorat nu există. Pe listele de partide ajung persoane care nu au nici în clin nici în mânecă cu adevărata viaţă politică din RM. Partidele politice în RM nu mai sunt partide, ci proiecte politice: proiectul politic Voronin, proiectul politic Filat, Ghimpu ori Plahotniuc. Un partid politic se deosebeşte de un proiect politic, există o democraţie, dialog în interiorul partidului, cu schimbarea liderului atunci când nu face faţă. Pe când un proiect politic prevede investirea banilor şi scoaterea acestora când se ajunge la guvernare. Aici e toată criza noastră politică, noi nu avem partide, ci proiecte politice în cadrul cărora lipseşte cu desăvârşire dialogul, democraţia, numai spui ceva ce nu împărtăşeşte şeful şi eşti taxat ca trădător”, spune Dolganiuc.

Potrivit lui, votul uninominal va apropia alegătorul de ales. Comuniştii ar putea fi primii afectaţi de proiect că nu vor mai putea specula cu carisma liderului său de partid. „Sigur că există anumite interese, dar cei care îşi fac iluzii că vor putea face anumite matrapazlâcuri să cumpere voturi ar putea fi dezamăgiţi. Mai devreme ori mai târziu, în această lege va fi introdusă modificarea privind responsabilitatea deputatului ca în cazul primarilor, a promis să realizeze ceva trebuie s-o facă, în caz contrar, va fi rechemat. Cert e că persoana nu va fi dependentă de liderul de partid”, a mai spus Dolganiuc.

Svetlana COROBCEANU