Votarea preşedintelui a devenit obligatorie

Alegerea preşedintelui se va desfăşura doar dacă la aceasta vor participa 61 de deputaţi şi dacă va fi înregistrat oficial cel puţin un candidat

Dacă la procedura de alegere a preşedintelui vor participa mai puţin de 3/5 din deputaţi sau nu va fi înregistrat niciun candidat, în decurs de 30 de zile Parlamentul este obligat să stabilească data noilor alegeri. Comuniştii spun că această lege va permite desfăşurarea la nesfârşit a alegerii preşedintelui.

Vadim VASILIU  

Alegerea preşedintelui va fi considerată validă doar dacă la aceasta vor participa cel puţin 61 de deputaţi. Aceasta este o modificare la Legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui adoptată la iniţiativa deputatului liberal Victor Popa. Potrivit acestuia, în cazul în care cel puţin 41 de deputaţi vor refuza să ia buletinul de vot, procedura de alegere a şefului statului va fi amânată, fiind stabilită o nouă dată pentru desfăşurarea acesteia.

„Admit ipoteza că alegerile pot dura la nesfârşit”

Marian Lupu nu a negat că legea ar permite ca procedura de alegere a şefului statului să dureze la nesfârşit. „Acest proiect de lege nu este altceva decât introducerea în legea organică a unor prevederi care se conţin într-o decizie a Curţii Constituţionale din 2000. Noi nu schimbăm regulile de joc în timpul jocului, regulile sunt stabilite de zece ani”, a opinat spicherul.

Dacă preşedintele democraţilor nu este deranjat de acest fapt, deputatul comunist Sergiu Sârbu consideră că legea respectivă este o sfidare a normelor constituţionale. „Acest proiect de lege urmăreşte să evite dizolvarea parlamentului şi menţinerea cu orice preţ la putere a AIE. Noi am criticat dur această lege în prima lectură, am demonstrat că încalcă Constituţia Republicii Moldova”, a declarat Sârbu pentru JURNAL.

O ajustare a legii din 2000

Unul din argumentele liberalilor pentru adoptarea acestui proiect de lege este că o decizie a Curţii Constituţionale din 18 decembrie 2000 prevede că numărul (cvorumul) deputaţilor care trebuie să participe la şedinţa specială pentru alegerea şefului statului şi la alegerile propriu-zise nu poate fi mai mic decât numărul minim de voturi stabilit pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova (61 voturi). Legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova însă nu a fost ajustată la această decizie timp de 11 ani.

„Comuniştii pot face un pas formal”

Comentatorul politic Vasile Croitoru consideră că prin această lege AIE va putea să obţină mai uşor voturile necesare în cazul în care vor avea loc negocieri în particular cu deputaţi ai fracţiunii comuniştilor: „Un alt considerent este că se prelungeşte perioada de alegere preşedintelui. Conform legislaţiei, dacă nici a doua oară nu se alege preşedintele, se procedează la organizarea alegerilor anticipate. Şi acum ar putea fi mai multe tentative, însă şi acestea trebuie să întrunească 61 de intrări în cabina de vot”.

Totodată, comuniştii pot face un pas formal prin delegarea a trei persoane care ar intra în cabina de vot şi acest pas i-ar ajuta pe comunişti să provoace alegeri anticipate, susţine Croitoru. „În buletinul de vot trebuie să fie înscris numele şi prenumele candidatului, dacă doreşti, aplici sau nu ştampila. Dacă nu se aplică ştampila, votul este nul”, a declarat Croitoru.

Conform legii votat ieri în parlament, în cazul în care în ziua alegerilor nu va fi înregistrat niciun candidat, alegerile nu se vor desfăşura. Această lege este destinată să evite situaţia creată pe 18 noiembrie curent, când, deşi niciun candidat nu a fost înregistrat, alegerile au eşuat, parlamentul fiind nevoit să stabilească o nouă dată pentru alegerea şefului statului.

Ce înseamnă participare la vot?

Autorii proiectului au explicat ce înseamnă participarea unui deputat la alegeri. Astfel, pentru a se considera că deputatul a participat la alegerile preşedintelui, acesta trebuie să se prezinte la şedinţă, să primească buletinul de vot şi să voteze în modul stabilit de comisia specială. Comuniştii, la rândul lor, au declarat că, în viziunea lor, niciun deputat nu poate fi obligat să voteze, astfel că participarea la alegeri înseamnă prezenţa deputatului la şedinţa parlamentară specială.

The following two tabs change content below.