Vom plăti mai mult pentru „Apă Canal”

Din decembrie, chişinăuenii vor plăti mai scump pentru apă, această majorare rezultând din diferenţa de date ale contoarelor generale instalate la intrările în blocuri şi cele ale contoarelor individuale. Cei de la SA „Apă Canal” se plâng că înregistrează lunar pierderi de circa 5 milioane de lei la apă rece, dar, în acelaşi timp, n-au ezitat să arunce în penultima zi a anului 2010 25 de milioane de lei pentru un generator care rugineşte pe teritoriul staţiei de epurare.

Svetlana COROBCEANU

Potrivit primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă, SA „Apă Canal” furnizează anual consumatorilor 15 milioane de metri cubi de apă. Măsurarea se face la intrarea în fiecare bloc printr-un contor comun. În acelaşi timp, contoarele individuale înregistrează 11 milioane de metri cubi, respectiv, întreprinderea suportă o pagubă estimată la circa 4 milioane metri cubi. Cetăţenii vor trebui, începând cu 1 decembrie curent, să achite diferenţa dintre datele contoarelor de la intrările în blocuri şi cele ale contoarelor individuale (în medie 1 metru cub de apă).

Să-şi schimbe contoarele

Potrivit directorului SA „Apă Canal”, Constantin Becciev (foto), pe moment, întreprinderea are o datorie de circa 350 milioane de lei şi înregistrează lunar pierderi de circa 5 milioane de lei la apă rece. „E vorba de datele greşite pe care le arată contoarele individuale. Pe piaţă sunt înregistrate patru tipuri de contoare: A, B, C, D, din care C şi D – deşi sunt comerciale – sunt mult mai precise”, a explicat Becciev.

Pe viitor, potrivit primarului Dorin Chirtoacă, consumatorii vor trebui să decidă ori îşi schimbă contoarele de tip A şi B pe tip C şi D, ori achită diferenţa de consum. „Sunt trei soluţii. Prima – se modifică tariful şi la apă caldă, şi la apă rece. A doua – fiecare consumator, ştiind că are contor de precizie mai mică, îşi procură contor cu precizie mai mare. Şi a treia – achitarea diferenţei de volum”, a spus edilul.

Agenţia Antimonopol: decizie ilegală!

Solicitată de JURNAL, Viorica Cărare, directorul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, consideră decizia conducerii întreprinderii drept ilegală. „SA Apă Canal Chişinău este obligată prin lege să instaleze contoare pe cont propriu, acel tip de contoare pe care le consideră optime şi necesare. Specificarea tipului contoarelor şi acordarea preferinţei pentru un tip sau altul sunt ilegale. Toate cele patru tipuri de contoare figurează oficial în Registrul de stat”, a specificat Cărare. Totodată, directorul Agenţiei Antimonopol atrage atenţia asupra faptului că şi contoarele de la intrările în blocuri sunt ilegale, deoarece legea prevede că furnizorul încheie contract direct cu consumatorul. „Instalarea contoarelor la intrările în blocuri este prevăzută printr-o hotărâre de guvern emisă acum cinci ani, dar legea e mai presus decât hotărârea de guvern”, a mai spus expertul.

„Apă Canal”, atacată în judecată pentru îngrădirea accesului la informaţii

Ieri, a avut loc o nouă şedinţă de judecată în cazul JURNAL de Chişinău versus SA „Apă Canal”. Pronunţarea deciziei instanţei a fost amânată pentru 11 noiembrie curent.

JURNAL de Chişinău a atacat în judecată SA „Apă Canal” în martie curent. Decizia a survenit în urma refuzului directorului întreprinderii, Constantin Becciev, de a oferi informaţii de interes public.

JURNAL a solicitat, în baza Legii cu privire la informaţie, un set de documente printre care şi decizia Consiliului de Administrare al întreprinderii din 30 decembrie 2010 privind achiziţionarea unui generator în valoare de 25 milioane de lei şi copia contractului din 2007, prin care întreprinderea a permis instalarea generatorului.

SA „Apă Canal” a refuzat să furnizeze această informaţie, reprezentantul instituţiei în instanţa de judecată, Galina Coteţ, motivând că întreprinderea „nu este o autoritate publică centrală sau locală” şi că „SRL Jurnal de Chişinău nu este subiect al Legii privind accesul la informaţii” (sic!). Un alt argument al instituţiei e că informaţia solicitată ţine de secretul comercial al întreprinderii.

Juristul JURNALULUI, Gheorghe Stratan, a declarat că argumentele respective sunt neîntemeiate. „La întrebarea cine le sunt concurenţii în municipiul Chişinău, SA Apă Canal a recunoscut că deţine monopolul şi că nicio altă întreprindere nu prestează servicii similare. Astfel, pare neîntemeiată grija pentru secretul comercial. Totodată, oricine ştie că este o întreprindere municipală şi că este o întreprindere publică”, a mai spus juristul.

Achiziţie dubioasă pe timp de criză

Relevăm că, deşi directorul întreprinderii Constantin Becciev argumentează necesitatea majorării taxei pentru apă, prin faptul că întreprinderea are datorii de sute de milioane faţă de bănci comerciale şi alţi agenţi economici, conducerea întreprinderii n-a ezitat să arunce în penultima zi a anului 2010 25 milioane de lei pentru un generator care rugineşte pe teritoriul staţiei de epurare.

Potrivit Curţii de Conturi, dacă ar fi exploatat la maximum, generatorul ar putea provoca pierderi anuale de peste 2,2 milioane de lei. Administraţia întreprinderii a cumpărat generatorul de la BC „Banca Socială”, în posesia căreia a ajuns în calitate de bun gajat pentru un credit acordat unui agent economic care nu a avut posibilitatea să-l ramburseze.

Respectiv, banca a făcut tot posibilul să scape de obiect. Conducerea SA „Apă Canal” l-a cumpărat, chiar dacă nu dispunea de mijloace financiare şi nici nu prea avea nevoie de el, accesând un credit, oferit cu generozitate de aceeaşi bancă, în valoare de 17,4 milioane de lei.

Staţia electrică a fost importată în 2004 de SA „Energy Investment Group”, director Ruslan Bârlădeanu, vicepreşedintele PSD. Aceasta a fost instalată pe teritoriul „Apă Canal” cu scopul de a produce energie electrică din biogaze, energie care urma să fie livrată întreprinderii. Afacerea nu a mers, deoarece gazele de aici nu erau bune pentru procesul de producere a energiei.

Ca rezultat, s-a luat decizia ca în calitate de materie primă pentru producerea energiei electrice să fie utilizat gazul natural livrat de SRL „Chișinău Gaz”. Ulterior, preţul la gazele naturale s-a majorat, producerea energiei electrice devenind astfel nerentabilă.

În consecință, agentul economic a înregistrat la 1 ianuarie 2008 pierderi în valoare de 13,2 milioane de lei. Acest fapt a dus la imposibilitatea rambursării creditului de către S.A. „Energy Investment Group”, banca intrând astfel în posesia unui obiect de care nu avea nevoie. Conducerea băncii a decis să comercializeze staţia electrică întreprinderii „Apă Canal” Chişinău. Au fost implicaţi în această afacere Mihail Severovan, pe atunci consilier municipal, membru al Consiliului de Administrare al Băncii Sociale şi a SA „Apă Canal”, Oleg Cernei, preşedintele Consiliului de Administrare, cu acordul conducerii întreprinderii şi al primăriei.

The following two tabs change content below.