Vom avea un procuror apolitic?

„În cazul în care procurorul general va fi numit de comisie, decizia ar putea fi contestată pe motiv că se încalcă Constituţia”.

Pentru prima oară în istoria Republicii Moldova procurorul general este ales prin concurs deschis. Ieri, comisia s-a întrunit în şedinţă pentru adoptarea hotărârii de admisibilitate a dosarelor şi pentru a anunţa următoarele etape ale concursului. Reprezentanţii comisiei au decis că cinci din cei opt candidaţi care şi-au depus dosarele corespund funcţiei în cauză.

Fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog, fostul viceministru al Afacerilor Interne, Boris Muravschi, şi avocatul Ilie Rotaru au fost excluşi din concurs, pe motiv că nu au întrunit numărul necesar de voturi. Vor continua să concureze fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleşca, fostul procuror Gheorghe Nogai, juristul Mihai Petrache şi avocaţii Tudor Suveică şi Emanoil Ploşnita. Principalele criterii de care s-a ţinut cont au fost lipsa antecedentelor penale și experienţa minimă de 15 ani în domeniu.

Vor combate corupţia şi vor continua reforma PG

Candidaţii antrenaţi în cursă susţin că, în primul rând, vor opta pentru depolitizarea instituţiei şi dezrădăcinarea corupţiei. Unul din candidaţi, avocatul Tudor Suveică, afirmă că după o experienţă de 25 de ani în cadrul procuraturii cunoaşte toate neajunsurile din sistem. „Voi opta pentru optimizarea activităţii PG, pentru modificarea structurii şi, în special, voi propune remanieri la nivelul aparatului central al PG. În mare parte, activitatea de bază se desfăşoară în procuraturile de sector. Unele funcţii din cadrul secţiilor, direcţiilor PG se dublează. Trebuie revăzut acest aspect. Timp de cinci ani, cât am activat în calitate de avocat, am observat şi alte probleme, cum ar fi corupţia. În cazul în care voi câştiga concursul, voi lupta cu ea nu doar în vorbe, ci şi cu fapta”, a spus acesta.

Procurorul general să fie independent de factorul politic

Juristul Mihai Petrache a declarat la rândul său că a activat mai mulţi ani în PG şi cunoaşte mecanismul de funcţionarea a instituţiei. „Cred că în primul rând este foarte indicată asigurarea independenţei de jure şi de facto a procuraturii şi a procurorului general. Acest lucru se poate face pe mai multe căi, dar înainte de toate este vorba de a asigura o independenţă totală a procurorului general prin stabilirea unor garanţii la nivel de lege privind demiterea lui. Ca procurorul general să poată fi demis cu 2/3 din voturi la iniţiativa a cel puţin 1/4 din deputaţii din Parlament. Adică demiterea procurorului general să fie foarte complicată şi să aibă loc doar în cazul în care el nu corespunde exigenţelor înaintate, nu prin a fi hărţuit de un partid politic sau altul”, a spus Petrache. Acesta a mai declarat că va opta pentru acordarea statutului de magistrat procurorilor, ceea ce înseamnă că procedura de numire, promovare şi sancţionare a acestora va fi similară cu cea aplicată judecătorilor. Şi totodată va opta pentru purificarea cadrelor, ca în organele procuraturii să rămână cei mai competenţi şi mai exigenţi procurori.

Pîrlog va contesta decizia comisiei

Deşi, conform regulamentului, hotărârile comisiei sunt definitive și nu pot fi contestate, fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pîrlog, a cărui candidatură a fost exclusă pe motiv că nu ar fi întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor comisiei, s-a arătat nemulţumit de această decizie. El a declarat că va depune o contestaţie la Comisie. „Decizia Comisiei pe motiv că nu aş fi întrunit cei 15 ani de experienţă în domeniul juridic mi se pare nefondată. Din 2009 până în prezent, activez în sectorul non-guvernamental, în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor omului. Sunt preşedinte al Alianţei pentru Drepturile Omului şi avem dosare pe care le reprezentăm atât în RM, cât şi la CEDO. Voi contesta decizia Comisiei. De altfel, nimeni nu poate fi lipsit de un recurs eficient în faţa autorităţilor statului”, a spus acesta.

„Înclin să cred că nu va fi aleasă nicio candidatură”

Concursul de alegere a candidatului la funcţia de procuror general a fost anunţat de speaker-ul Marian Lupu după ce liberal-democraţii forţaseră demisia fostului procuror general, Valeriu Zubco, funcţie ce le revenise democraţilor la constituirea alianţei de guvernare.

Solicitat de JURNAL, Gheorghe Susarenco, fost viceministru al Justiţiei, se arată sceptic faţă de rezultatele acestei comisii. „Legea nu prevede un astfel de concurs. În cazul în care procurorul general va fi numit de comisie, decizia ar putea fi contestată pe motiv că se încalcă Constituţia. Conform Constituţiei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea preşedintelui Parlamentului. Nu zic că această procedură este corectă şi corespunde standardelor europene, dar, odată ce avem o astfel de prevedere în constituţie, ea trebuie respectată. Totodată, pornind de la actuala conjunctură politică, mai degrabă înclin să cred că nu va fi aleasă nicio candidatură din cele care s-au antrenat în cursă”, mai spune Susarenco.

Comisia intenţionează ca, până la 30 martie, să aibă deja numele candidatului selectat pentru a-l înainta forului legislativ pentru aprobare. Următoarea etapă a concursului constă dintr-un interviu la care candidaţii îşi vor prezenta programul managerial şi vor răspunde la întrebările membrilor comisiei.

Funcţia de procuror general a devenit vacantă după ce Valeriu Zubco a demisionat în contextul vânătorii din Pădurea Domnească, soldată cu moartea lui Sorin Paciu. Fostul procuror general a fost printre participanţii la vânătoare.

Svetlana COROBCEANU