„Vom avea o amintire frumoasă din Moldova”

Hora internaţională

Moldova văzută cu ochii oaspeţilor prezenţi la cea de-a X-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor „Meşterul Manole”

Timp de patru zile, în or. Criuleni şi în satele din împrejurimi, a avut loc Festivalul internaţional de folclor „Meşterul Manole”. Multe din casele de cultură care n-au mai văzut demult picior de om au fost în sfârşit descuiate, aerisite, le-au trecut pragul domniţe în catrinţe şi opincuţe, dar şi domni cu ciucuri roşii la gât, combinaţi cu ciorapi şi şireturi roşii la încălţări, însoţiţi de doamne în fuste de aceeaşi culoare, încălţate în pantofi eleganţi din pânză roşie cu talpă înaltă de lemn.

Natalia Gherman şi Monica Babuc ştiu dansa hora

Aşa se îmbrăcau străbunicii italienilor din Cunardo, un oraş din nordul Italiei. Nu mai puţin impozante au fost şi hainele naţionale reprezentând nordul Bulgariei, care s-au deplasat cu un concert în satul Răculeşti, ori cele din Letonia, emanând sobrietate.

Duminică, în centrul or. Criuleni, a început cea de-a X-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor „Meşterul Manole”. La sărbătoare a participat un număr impunător de animatori din domeniul culturii, membri ai unor formaţii folclorice din Italia, România, Federaţia Rusă, Bulgaria, Letonia şi Ucraina. Festivalul a început cu o paradă a portului popular, a continuat cu o horă şi cu un târg al meşterilor populari. Mai multe primării din raionul Criuleni au înjghebat câte un cort în care oaspeţii erau primiţi cu bucate din bucătăria tradiţională. Alături de preşedintele raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, au intrat în horă ministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman, ministrul Culturii, Monica Babuc, deputata Elena Frumosu, şefa Direcţiei Cultură, Valentina Bobeico, şi alţii.

Interesaţi de tradiţiile din Moldova

Asociaţia vânătorilor din RM a pregătit un berbecuţ la proţap pentru invitaţi

Angelo Morisi, primarul or. Cunardo din nordul Italiei, ne-a spus că vizitează pentru prima oară Republica Moldova. Este membru al ansamblului folcoric „I Tencitt”. „Suntem încântaţi de ospitalitatea cu care am fost primiţi, am fost cazaţi într-o pensiune confortabilă de la Slobozia-Duşca, unde ne simţim ca acasă. Anterior, am fost preveniţi că drumurile sunt proaste în Republica Moldova, dar am văzut că sunt mai bune decât ne aşteptam. La rândul nostru, păstrăm o amintire frumoasă despre un grup folcloric din satul Slobozia-Duşca, persoane minunate, cu inima deschisă, care au fost acum câţiva ani la Cunardo”, a relatat el.

Gian Luca del Marco, preşedintele unei asociaţii de schimb cultural dintre RM şi Italia, cel care a însoţit la Criuleni cele trei grupuri folclorice din Italia, a declarat că, graţie festivalului, italienii vor cunoaşte şi câteva rute turistice din Moldova,

Cârnăciorii şi mămăliguţa, pe placul străinilor

vor merge la Orheiul Vechi, la beciurile de la Cricova şi vor face o plimbare de-a lungul malurilor Nistrului cu vaporul. „Este un festival de o înaltă ţinută artistică care ne-a oferit posibilitatea să interacţionăm cu artişti din mai multe ţări. Mi-a plăcut mult atmosfera, vom avea o amintire frumoasă din Moldova”, a conchis el.

Costume populare impozante

Letonii s-au simţit ca acasă

Rosina Deceva din Sofia, Bulgaria, este îmbrăcată într-un costum naţional din sec. 18, cu fustă ornamentată cu flori roşii, cu catrinţă şi brâu. Părul îi este acoperit cu o panglică roşie, din care atârnă gherdane de mărgele. Spune că festivalul i-a oferit ocazia să cunoască tradiţiile mai multor popoare din Europa. „În RM aveţi o natură bogată, locuri frumoase şi oameni binevoitori. Am comunicat cu artiştii din Letonia care s-au arătat interesaţi de costumele noastre, reprezentând în special partea de nord a Bulgariei. E o atmosferă foarte frumoasă şi un festival interesant”, şi-a împărtăşit ea impresiile.

Două tinere ca descinse dintr-un basm cu cenuşărese, în rochii albe, cu şorţuleţe şi căciuliţe negre, vor dansa un dans popular leton. Pe ambele le cheamă Lighita. „Suntem pentru prima dată în Moldova, am fost întâmpinaţi şi primiţi bine. Ne-a impresionat, în special, grupul folcloric din Italia, care a dansat lovind din bice în

ritmul muzicii, dar şi corturile, unul dintre care reprezintă o stână cu oi şi capre. Gazdele sunt foarte binevoitoare şi ospitaliere”, a spus una din Lighite.

„Moldova s-a schimbat”

Larisa Kalughina, conducătorul artistic al unui grup folcloric din Breansk, Federaţia Rusă, participă pentru a opta oară la festival. „În timp, am observat că nu doar Chişinăul, ci şi satele se primenesc în bine. Se construiesc case frumoase, străzile în Moldova sunt mai bune ca la noi. Când întrebăm care e salariul profesorilor, înţelegem că aici salariul e un pic mai mic, dar şi produsele alimentare sunt la preţuri mai mici, la noi salariul e mai mare, dar şi preţurile sunt mai mari. La Criuleni ne simţim ca acasă. În repetate rânduri, am fost cazaţi în familii, ne-am făcut mulţi prieteni. Vrem s-o felicităm pe şefa direcţiei Cultură, Valentina Bobeico, care a organizat un eveniment cultural impecabil, un festival de o înaltă ţinută artistică”, a adăugat ea.

 

Larisa Kalughina, conducătorul artistic al unui grup folcloric din Breansk, Federaţia Rusă: „La Criuleni ne simţim ca acasă. În repetate rânduri, am fost cazaţi în familii, ne-am făcut mulţi prieteni. Vrem s-o felicităm pe şefa direcţiei Cultură, Valentina Bobeico, care a organizat un eveniment cultural impecabil, un festival de o înaltă ţinută artistică”

Un Danilă Prepeleac venit de la Suceava

Meşterul popular Toader Ignătescu din Suceava, România, şi Natalia Cangea, membră a Uniunii meşterilor populari

La o margine a acestei feerii de dans şi costume multicolore, îl aflăm cioplind în lemn aşezat pe un scăunel pe meşterul popular din Suceava, Toader Ignătescu. Pare ursuz, cu un surâs misterios uitat în colţul gurii. Vizitatorii îi admiră expoziţia de lucrări cioplite în lemn: vrăjitoare rânjind maliţios, chipuri încrustate în lemn amintind de Popa Oşlobanu şi alte figuri din poveştile lui Ion Creangă. Mai mulţi vizitatori se arată interesaţi de toiegele sale lucrate manual. „În cioata asta am toiege folosite de ciobenii noştri, lucrate în maniera mea personală. Acum oamenii le cumpără mai mult pentru turism pe jos. Cioplitura mea îşi are obârşia cu precădere în basmele lui Creangă pentru că în copilărie am trecut şi eu cam prin ce a trecut Creangă, am făcut o mulţime de năzbâtii”, ne spune el. „Îmi plac oamenii din Moldova, pentru că sunt oameni calzi. Îmi place atmosfera pentru că nu există acel nas pe sus pe care îl întâlneşti în lumea occidentală. Aici se realizează acea comuniune, acea frăţie a noastră româno-

Unde joacă moldovenii acolo pământul geme

română”, mai spune cioplitorul.

 Svetlana COROBCEANU

Foto: Nadea ROŞCOVANU