VOCEA DIN BAIE – Fiasco

VOCEA DIN BAIE
Fiasco
Aureliu BUSUIOC
Mare lucru, domnule, şi afacerile astea!
Business-ul, adică.
Nu-i de ajuns să ai capital şi dorinţă ca să devii businessman, mai vină şi cu ceva cultură, mai lărgeşte-ţi vocabularul, mai prezintă şi ceva simţ al umorului… Apropo de simţ.
Am nimerit mai demult într-o companie de serelişti şi unul dintre ei, în devenire, m-a înghesuit într-un colţ:
– Iaca, mi-a zis, eşti un om cultural. Ştii cuvinte frumoase… Dă-mi un nume pentru birtul pe care vreau să-l dechid!
– Ce profil?
– Birt casnic. Într-un sector muncitoresc, fără mofturi. Mâncări de fasole. Ciorbe, iahnii, fasole făcăluită, fasole cu ciolan… Nevasta-i de şapte ani în Italia, bucătăreasă. A strâns ceva bani, vrea acasă…
– Fasole, zici? – am luat eu o mutră savantă. Hm… „Flatulenţa” merge?
Omul a sărit de pe scaun:
– Iaca ce înseamnă să fii cultural! Flatulenţa! – chiar sună şi italieneşte! Ia scrie-mi-o aici!
Nu l-am mai întâlnit câtăva vreme. Dar mai deunăzi mă prinde un cunoscut comun:
– Să nu calci în birtul lui N.! A zis că îţi rupe picioarele. S-a dus să-l înregistreze cu numele ce i l-ai dat tu, şi ăia i-au deschis nu mai ştiu ce DEX şi i-au citit: „denumirea dată de medicină gazelor evacuate din intestine, cu predilecţie după consumul de boboase”. Iar când i-au mai spus şi numele popular al flatulenţei… Acum birtul se numeşte „Fasule”…
Să nu glumiţi cu oamenii de afaceri. Mai ales când e vorba să-şi boteze întreprinderea.
Un flăcău din clasa a unsprezecea a luat o mamă de bătaie soră cu moartea de la taică-su, după ce i-a sugerat acestuia să-şi numească SRL-ul „Fiasco”. Lui taică-său, om cu mai puţine clase decât ale feciorului, i-a plăcut într-atât numele acesta exotic încât s-a repezit să îl înregistreze. Noroc că cei cu ştampila s-au dovedit mai învăţaţi…
Dar întotdeauna vine salvarea de la biroul de înregistrări?
Am scris de nenumărate ori, am atras atenţia forurilor şi opiniei publice asupra problemei. Am adus exemple. (Şi la vreo două vreau să revin.)
Piatra din drum nu s-a mişcat…
Am pomenit despre denumirea unei ape – cvasiminerale – căreia în ultimul timp i se face o reclamă foarte zgomotoasă: „Aqua uniqa”. Nu m-am mulţumit doar să-i iau peste picior pe „latiniştii de Bubuieci”, pentru „îmbunătăţirea” ortografiei latine. Le-am şi arătat cum se scrie „unica”: unicus, unica, unicum. A fost un strigăt în pustiu. „D’apu cum! Q – în loc de C e atât de îndelicat! Ca când ar şi patretul unei fumei…”
Oare chiar trebuie să ne înveţe latina indivizi care nici limba maternă n-o ştiu?
“”Lingerie”, iubiţi concetăţeni, poate fi titlul unei firme de lipit timbre pe plicuri, nicidecum al unui magazin de lenjerie!
Azi însă, nu voi mai critica. Oricum nu mă ia nimeni în seamă. Azi voi proceda în stil pozitivist. Adică voi sugera, pentru cei în impas, unele nume potrivite pentru firme şi produse noi.
Iată-le. Toate luate din mitologii şi altă literatură:
1. MEGERA – agenţie matrimonială.
2. GORGONA MEDUSA – salon de frumuseţe pentru femei.
3. COCOŞATUL DE LA NOTRE DAME – salon de masaj.
4. CĂMAŞA LUI NESSUS – magazin de lenjerie.
5. DIAVOLUL ŞCHIOP – magazin de încălţăminte.
6. CICLOPUL – magazin de optică.
7. PATUL LUI PROCUST – magazin de mobilă.
8. BIETUL YORIK – salon de pompe funebre.
9. SKARAOŢCHI – magazin de scări.
10. VĂRSĂTORUL – magazin alimentar.
11. TALPA GÂŞTEI – şcoală serală pentru serelişti.
12. OSPĂŢUL LUI BALTHAZAR – local ce va fi deschis de fostul guvern comunist, cu trei filiale; 1. Mene – în Pădurea domnească; 2. Thekel – în lunca Prutului; 3. Phares – la Condriţa.
CYRUS – pseudonimul procurorului ce va închide localurile…
Să auzim de bine.
Fiasco
Mare lucru, domnule, şi afacerile astea!
Business-ul, adică.
Nu-i de ajuns să ai capital şi dorinţă ca să devii businessman, mai vină şi cu ceva cultură, mai lărgeşte-ţi vocabularul, mai prezintă şi ceva simţ al umorului… Apropo de simţ.
Am nimerit mai demult într-o companie de serelişti şi unul dintre ei, în devenire, m-a înghesuit într-un colţ:
– Iaca, mi-a zis, eşti un om cultural. Ştii cuvinte frumoase… Dă-mi un nume pentru birtul pe care vreau să-l dechid!
– Ce profil?
– Birt casnic. Într-un sector muncitoresc, fără mofturi. Mâncări de fasole. Ciorbe, iahnii, fasole făcăluită, fasole cu ciolan… Nevasta-i de şapte ani în Italia, bucătăreasă. A strâns ceva bani, vrea acasă…
– Fasole, zici? – am luat eu o mutră savantă. Hm… „Flatulenţa” merge?
Omul a sărit de pe scaun:
– Iaca ce înseamnă să fii cultural! Flatulenţa! – chiar sună şi italieneşte! Ia scrie-mi-o aici!
Nu l-am mai întâlnit câtăva vreme. Dar mai deunăzi mă prinde un cunoscut comun:
– Să nu calci în birtul lui N.! A zis că îţi rupe picioarele. S-a dus să-l înregistreze cu numele ce i l-ai dat tu, şi ăia i-au deschis nu mai ştiu ce DEX şi i-au citit: „denumirea dată de medicină gazelor evacuate din intestine, cu predilecţie după consumul de boboase”. Iar când i-au mai spus şi numele popular al flatulenţei… Acum birtul se numeşte „Fasule”…
Să nu glumiţi cu oamenii de afaceri. Mai ales când e vorba să-şi boteze întreprinderea.
Un flăcău din clasa a unsprezecea a luat o mamă de bătaie soră cu moartea de la taică-su, după ce i-a sugerat acestuia să-şi numească SRL-ul „Fiasco”. Lui taică-său, om cu mai puţine clase decât ale feciorului, i-a plăcut într-atât numele acesta exotic încât s-a repezit să îl înregistreze. Noroc că cei cu ştampila s-au dovedit mai învăţaţi…
Dar întotdeauna vine salvarea de la biroul de înregistrări?
Am scris de nenumărate ori, am atras atenţia forurilor şi opiniei publice asupra problemei. Am adus exemple. (Şi la vreo două vreau să revin.)

Piatra din drum nu s-a mişcat…
Am pomenit despre denumirea unei ape – cvasiminerale – căreia în ultimul timp i se face o reclamă foarte zgomotoasă: „Aqua uniqa”. Nu m-am mulţumit doar să-i iau peste picior pe „latiniştii de Bubuieci”, pentru „îmbunătăţirea” ortografiei latine. Le-am şi arătat cum se scrie „unica”: unicus, unica, unicum. A fost un strigăt în pustiu. „D’apu cum! Q – în loc de C e atât de îndelicat! Ca când ar şi patretul unei fumei…”
Oare chiar trebuie să ne înveţe latina indivizi care nici limba maternă n-o ştiu?
“”Lingerie”, iubiţi concetăţeni, poate fi titlul unei firme de lipit timbre pe plicuri, nicidecum al unui magazin de lenjerie!
Azi însă, nu voi mai critica. Oricum nu mă ia nimeni în seamă. Azi voi proceda în stil pozitivist. Adică voi sugera, pentru cei în impas, unele nume potrivite pentru firme şi produse noi.
Iată-le. Toate luate din mitologii şi altă literatură:
1. MEGERA – agenţie matrimonială.
2. GORGONA MEDUSA – salon de frumuseţe pentru femei.
3. COCOŞATUL DE LA NOTRE DAME – salon de masaj.
4. CĂMAŞA LUI NESSUS – magazin de lenjerie.
5. DIAVOLUL ŞCHIOP – magazin de încălţăminte.
6. CICLOPUL – magazin de optică.
7. PATUL LUI PROCUST – magazin de mobilă.
8. BIETUL YORIK – salon de pompe funebre.
9. SKARAOŢCHI – magazin de scări.
10. VĂRSĂTORUL – magazin alimentar.
11. TALPA GÂŞTEI – şcoală serală pentru serelişti.
12. OSPĂŢUL LUI BALTHAZAR – local ce va fi deschis de fostul guvern comunist, cu trei filiale; 1. Mene – în Pădurea domnească; 2. Thekel – în lunca Prutului; 3. Phares – la Condriţa.
CYRUS – pseudonimul procurorului ce va închide localurile…
Să auzim de bine.
The following two tabs change content below.
Aureliu Busuioc

Aureliu Busuioc