Vlad Filat: „Vom continua să ne onorăm angajamentele asumate faţă de cetăţeni”

FOCUS // Interviu acordat de prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, agenţiei „Moldpres”

– Dle prim-ministru, acum câteva zile, şi-a încheiat activitatea Misiunea FMI care a efectuat cea de-a doua evaluare a implementării memorandumului încheiat de R. Moldova cu această prestigioasă instituţie internaţională. Cum apreciaţi rezultatele negocierilor?

Discuţiile au avut un caracter constructiv, în cadrul lor au fost remarcate succesele înregistrate de Republica Moldova până în prezent, de asemenea, au fost stabilite anumite direcţii de acţiune pentru viitor. Şi în cadrul acestor negocieri, am pornit de la angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de cetăţenii Republicii Moldova, dar şi de la interesele ţării care acum mai bine de un an a pornit pe calea ireversibilă a transformărilor calitative cu impact benefic asupra nivelului de viaţă. Unele rezultate la care am ajuns vor fi resimţite chiar în lunile următoare, iar altele – în perspectivă. Voi aduce doar câteva exemple. Am convenit că vom păstra tendinţa de majorare a salariilor în sfera bugetară. De la 1 ianuarie 2011, salariile profesorilor au fost majorate cu 12,5%, iar următoarea majorare se va efectua de la 1 septembrie curent, de asemenea, cu 12,5%.

De aceste majorări vor beneficia 69 de mii de profesori. Un important moment ce trebuie menţionat este majorarea salariilor pentru persoanele cu salarii mici care activează în sfera bugetară. Începând cu 1 iulie 2011, vor fi majorate salariile personalului auxiliar din sectorul bugetar cu 8,5%. De aceste majorări vor beneficia 125 de mii de oameni. De la 1 octombrie 2011, se vor majora cu 12% salariile funcţionarilor publici. De aceste majorări vor beneficia circa 21 de mii de persoane.

În domeniul asistenţei sociale, vom merge în continuare pe calea direcţionării resurselor spre cei săraci. Vom consolida capacităţile asistenţilor sociali din teritoriu pentru a ne asigura de posibilităţile lor de a testa corect şi imparţial veniturile pretendenţilor la ajutor social. Iar începând cu 1 iulie 2011, se va majora venitul minim garantat de la 530 la 575 de lei, fapt care va spori numărul de persoane (familii) eligibile. În paralel, vom opta pentru participarea activă a cetăţenilor noştri pe piaţa muncii.

Sunt doar câteva exemple. Dincolo de aceste beneficii ce vor surveni în lunile următoare, aş vrea să menţionez perspectivele care se deschid în faţa noastră ca urmare a bunei colaborări cu FMI. Nu este un secret că relaţia cu FMI este determinantă pentru alţi parteneri de dezvoltare cu care Moldova îşi doreşte o colaborare eficientă.

De exemplu, acum un an, după acordul la care am ajuns cu FMI, R. Moldova a obţinut suport din exterior în valoare de peste 2,6 mlrd de dolari, mai bine de jumătate din această sumă fiind granturi. Sunt bani ce urmează a fi folosiţi în proiecte de infrastructură ca suport pentru importante reforme de care R. Moldova are neapărat nevoie.

– În toată această perioadă, când în Republica Moldova a activat misiunea FMI, s-a vorbit insistent despre faptul că Guvernul nu va mai acorda ajutor social pentru sezonul rece al anului.

Acest ajutor va fi acordat în continuare. În scurt timp, oamenii vor primi ajutorul pentru lunile ianuarie, februarie şi martie, alocaţia totală fiind de 390 de lei, conform formulei aplicate la finele anului 2010. De acest ajutor urmează să beneficieze pensionarii cu pensii de până la 900 de lei şi familiile din sistemul de ajutor social care vor primi în luna martie o plată totală de 390 de lei, aferentă celor trei luni menţionate. Beneficiari sunt circa 521 de mii de pensionari şi 33 de mii de familii social-vulnerabile. În context, trebuie amintit că, la 1 aprilie, va urma şi indexarea anuală a pensiilor, conform prevederilor legale. Poate că cineva şi-ar fi dorit mult ca noi să nu mai acordăm aceste compensaţii, dar, am spus-o şi o mai repet, este un angajament pe care ni l-am asumat în faţa cetăţenilor şi îl vom îndeplini.

– Opoziţia pretinde că aţi făcut anumite concesii FMI în ceea ce priveşte sistemul de pensionare.

Este o optică total greşită, căci de reformele pe care ne-am angajat să le promovăm avem nevoie, în primul rând, noi, şi nu FMI. Dacă e să mă refer concret la domeniul de care aţi menţionat, aş afirma că, deşi reformele în domeniul asigurării cu pensii au demarat în 1999, stoparea unor acţiuni şi tergiversarea altora au menţinut inechitatea acestui sistem. Chiar dacă reforma prevedea lichidarea privilegiilor la pensionare şi creşterea vârstei de pensionare, niciuna din aceste măsuri nu a fost finalizată. Mai mult, numărul privilegiilor a crescut după începutul reformei, fapt ce a provocat şi continuă să provoace nemulţumirea cetăţenilor participanţi la acest sistem.

Pentru a restabili echitatea şi pentru a avea un sistem eficient, privilegiile de pensionare timpurie vor fi treptat eliminate. Până la 20 martie 2011, vom adopta o lege care va prevedea că, începând cu 1 iulie 2011, se va majora vârsta statutară de pensionare pentru funcţionarii publici, precum şi pentru judecători şi procurori, cu şase luni în fiecare an, până când se va ajunge la vârsta de pensionare standard.

Impactul nu va fi dureros pentru cei care beneficiază de aceste privilegii, deoarece creşterea vârstei de pensionare se va efectua treptat, câte şase luni în fiecare an. Deci, doar peste zece ani, aceste persoane vor obţine pensia la aceeaşi vârstă ca toţi ceilalţi contribuabili. Această acţiune va spori şi credibilitatea cetăţenilor noştri în sistemul de pensionare, în cazul când toţi vor fi egali în faţa legii, vor avea aceleaşi drepturi de care vor putea beneficia la aceeaşi vârstă. Logica actualei opoziţii nu mă miră – în peste opt ani de guvernare, ei nu au făcut nimic pentru a schimba în bine situaţia în acest domeniu şi, dacă am ajuns să constatăm grave lacune în acest sens, „meritul” le aparţine în totalitate.

– Nu mai puţine speculaţii s-au făcut la tema privatizării întreprinderilor de stat.

Opinia publică este dezinformată în mod intenţionat atunci când se afirmă că Guvernul şi-a asumat anumite angajamente în ce priveşte privatizarea unor importante întreprinderi de stat. În cadrul negocierilor cu misiunea FMI, s-a vorbit doar despre începerea discuţiilor privind privatizarea şi pregătirea unor întreprinderi de o posibilă privatizare. Guvernul are propria viziune privind procesul de privatizare.

Despre planuri şi intenţii concrete în acest sens se va putea vorbi doar după finalizarea unei analize financiar-economice detaliate a întreprinderilor cu capital de stat în anul trecut, după evaluarea eficienţei activităţii lor, a investiţiilor efectuate, a altor factori.

Acum comuniştii invocă exemplul Băncii de Economii care, chipurile, ar urma să fie privatizată ca urmare a înţelegerilor cu FMI. Însă obligaţii de acest fel şi-a luat Guvernul comunist, care a numit la vremea sa chiar şi un consultant în acest sens. Apropo, de privatizarea unor astfel de întreprinderi ca Banca de Economii, Moldtelecom, Air Moldova se vorbeşte de mai bine de zece ani. Aceste probleme au fost abordate de comunişti care încearcă acum să facă din subiectul respectiv o sperietoare pentru cetăţeni.

– Ce măsuri de ordin bugetar-fiscal vor fi întreprinse în viitorul apropiat?

Ajustarea bugetară structurală va continua şi în 2011–2012, bazându-se pe rezultatele executării bugetului în 2010 mai bune decât s-a aşteptat. În acest context, vom ţine sub un control strict cheltuielile bugetare, orientându-ne spre priorităţi. Vom consolida veniturile bugetare inclusiv printr-o administrare fiscală mai performantă. Resursele bugetare obţinute vor fi folosite pentru a spori investiţiile în infrastructură şi a oferi asistenţă socială bine direcţionată pentru cele mai vulnerabile grupuri.

Următorul pas va fi adoptarea bugetului pentru 2011, cu un deficit de 1,9 la sută din PIB, ca acţiune preliminară. Se prognozează că veniturile bugetare vor constitui 37,75 la sută din PIB în 2011 datorită progreselor susţinute în reformarea sistemului de administrare fiscală, creşterii accizelor la produsele de tutun şi la băuturile tari, actualizarea unor taxe şi impozite locale. Implementarea reformelor structurale ne va permite să reducem cheltuielile curente cu 1 la sută din PIB, până la nivelul de 34,5 la sută din PIB. În acelaşi timp, cheltuielile prioritare de asistenţă socială vor fi garantate, iar cheltuielile investiţionale vor creşte până la 5,25 la sută din PIB.

Vom continua eforturile de reducere a cheltuielilor curente, creând în acelaşi timp suficient spaţiu pentru finanţarea necesităţilor mari de investiţii publice.

– Când va fi publicat textul înţelegerii cu FMI?

Am auzit şi eu că oponenţii noştri îşi acoperă declaraţiile iresponsabile cu argumentul că, chipurile, Guvernul ar refuza să publice Memorandumul cu FMI. Dar ei admit intenţionat două confuzii: 1) Guvernul nu a negociat acum un nou memorandum cu FMI – documentul negociat în octombrie 2009 este în vigoare şi a fost deja publicat; 2) Ajustările convenite în cadrul vizitei FMI la Chişinău urmează să fie aprobate de Consiliul director al FMI în luna aprilie şi abia după acest exerciţiu ele vor deveni publice. Reacţia comuniştilor nu este altceva decât o încercare disperată de a diminua din meritele actualului Guvern.

– Există şi opinia că PCRM ar încerca, prin aceste atacuri, să-şi justifice propria incapacitate de a avea negocieri constructive cu FMI. Or, se ştie că încercările în acest sens, în perioada aflării lor la guvernare, au suferit eşec. Ce părere aveţi?

Comuniştii au lăsat ţara într-o criză profundă. Este adevărat că, înainte de a pleca de la guvernare, au încercat să atragă suport din exterior, inclusiv de la FMI, însă fără succes. Probabil, de aceea, în prezent, ei atacă această prestigioasă instituţie internaţională, dar şi Guvernul actual, care a avut capacitatea să facă ceea ce nu le-a reuşit lor. Acum, PCRM încearcă să reducă la zero reuşitele actualului Guvern pentru a-şi camufla propria incapacitate de a soluţiona problemele ţării. Nu este un secret că, fără susţinere din exterior, comuniştii se pregăteau în 2009 să disponibilizeze 5 mii de profesori, să reducă alte 10 mii de unităţi din sectorul bugetar (timp de trei ani), să sisteze acordarea de credite preferenţiale, să sisteze importante programe naţionale, cum ar fi, de exemplu, Programul „Locuinţe pentru tineri”, să stopeze achitarea depunerilor indexate ale populaţiei la Banca de Economii etc.

Culmea este că PCRM, care pierduse suportul FMI, recunoştea (fără a propune soluţii de alternativă) intrarea bugetului în incapacitate de plată în octombrie 2009. Adică, urma să fie stopată plata salariilor, a pensiilor, indemnizaţiilor, burselor (toate aceste date se conţin în corespondenţa comunistă, desecretizată de actuala guvernare).

În urma negocierilor cu FMI din octombrie 2009, Republica Moldova a obţinut suport pentru implementarea Programului de stabilizare şi relansare economică. Acţionând consecvent în baza acestui Program, am reuşit depăşirea crizei financiar-economice şi o ulterioară creştere economică constantă.

Suportul FMI, care a atras după sine suportul altor parteneri de dezvoltare, alături de reformele demarate de actuala guvernare, au permis ţării să evite default-ul şi să atragă mijloace pentru dezvoltarea din continuare, în valoare de peste 2,6 mlrd de dolari SUA, mai bine de jumătate din această sumă fiind granturi.

Programul economic, implementat cu susţinerea FMI, joacă un rol crucial în refacerea stabilităţii şi în reconstruirea încrederii în Republica Moldova. Astfel, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 6,9% în 2010, depăşind semnificativ prognoza iniţială pentru anul trecut (de 1,5%), precum şi prognoza revizuită ulterior (de 3,5%).

În linii mari, putem spune că PIB a revenit la nivelul de până la criza economică. Am reuşit să menţinem inflaţia sub control (în 2010 – 8,1%) şi am redus substanţial deficitul bugetar – până la 2,4% din PIB (prognoza iniţială a fost de 7%, revăzută apoi la 5,4%). Aceste rezultate notabile au fost atinse în pofida provocărilor cu care se confruntă economia noastră. Astfel, inclusiv datorită colaborării cu FMI, Moldova a revenit pe o cale normală de dezvoltare.

– Vă mulţumim pentru interviu şi Vă dorim succese în continuare.