Virusul contractat de germani de la basarabeni

centralInterviu cu Günter Vossler, preşedintele Asociaţiei germanilor basarabeni din Stuttgart

În 2014 se împlinesc 200 de ani de la stabilirea coloniştilor germani în Basarabia, cărora ţarul Rusiei Alexandru I le garanta pământ şi libertăţi. Cu acest prilej, Ambasada Germaniei la Chişinău a organizat o serie de acţiuni culturale, dintre acestea menţionăm dezvelirea bustului Carol Schmidt din faţa Filarmonicii Naţionale şi expoziţia „Urme germane în Republica Moldova 1814– 2014. Tradiţie şi modernizare”. Ultima manifestare a fost inaugurată în prezenţa vicepreşedintelui Bundestagului german, Ulla Schmidt, ambasadorului Germaniei la Chişinău, Matthias Meyer, a altor oficiali şi oameni de cultură din R. Moldova, precum şi a unui grup de germani basarabeni. Günter Vossler, în cadrul interviului de mai jos, vorbeşte despre legătura sa cu Basarabia, ţara în care, după strămoşii săi, curge laptele şi mierea.

– Stimate Domnule Günter Vossler, ce vă leagă de Basarabia?

Inima mea bate de mult pentru Basarabia. Vin aici cel puţin de două ori pe an Basarabia. Părinţii mei s-au născut aici. Bunicul meu s-a căsătorit la Chişinău şi a fost cununat în Biserica luterană, care nu mai este. A fost cununat de pastorul de Chişinău, Gutchevici. Pentru strămoşii mei, Basarabia a fost ţara în care curge laptele şi mierea. Erau impresionaţi de pământurile Basarabiei şi mi-au povestit foarte mult despre oamenii locului. În 1990 am venit prima dată în ţara venerată de părinţii mei. Am vizitat oraşele Chişinău, Odesa şi fostele colonii germane.

Asociația germanilor basarabeni are sediul la Stuttgart. Ea are aproximativ 2.500 de membri şi este alcătuită din germanii care au părăsit meleagurile Basarabiei în septembrie 1940. Obiectivul asociaţiei este de a păstra cultura și valorile germanilor din Basarabia. În plus, asociația reprezintă din 2008 germanii dobrogeni şi bulgari, care aveau anterior asociaţia lor separată. Günther Vossler este președintele asociaţiei din 2011.

– Ce proiecte intenţionaţi să realizaţi în Republica Moldova?

Orăşelul Tarutino a fost centrul politic al germanilor basarabeni. Vrem să renovăm gimnaziul pentru băieţi din acest oraş şi să deschidem un muzeu al coloniştilor germani. Un alt proiect care mă interesează şi îmi este aproape de suflet este reconstrucţia fostei Biserici luterane din Chişinău, unde s-a cununat bunicul meu. Solicităm sprijinul lui Igor Corman şi al altor oficiali moldoveni pentru a identifica un loc pentru o mică biserică luterană la Chişinău. De asemenea, la Tarutino, va fi dezvelit un monument până la 31 august curent, când se vor împlini 200 de ani de la aşezarea primilor germani între Prut şi Nistru.

– Ce reprezintă de fapt Expoziţia „Urme germane în Republica Moldova 1814–2014. Tradiţie şi modernizare”?

Aici sunt prezentate instrumente ale germanilor basarabeni. Muzeul din Stuttgart a oferit piese pentru această expoziţie. Relevăm contribuţia primarului Carol Schmidt (primar de Chişinău între 1877 şi 1903), care a făcut din acest oraş o metropolă. El a susţinut construcţia noilor edificii, a colaborat cu arhitecţi renumiţi. În timpul mandatului său, a fost construit sistemul de canalizare şi au fost pavate principalele străzi, a început să circule tramvaiul tras de cai. Văd această expoziţie pentru prima dată.

– Vizitând Republica Moldova atâţia ani la rând, v-aţi convins de faptul cum au caracterizat Basarabia strămoşii Dvs, că aici curge laptele şi mierea?

Cred că germanii basarabeni n-au dus lipsă de nimic cât au trăit aici. Cu părere de rău, evenimentele politice au stopat dezvoltarea acestui tărâm. Basarabia nu mai este ţara în care curge lapte şi miere. Însă vreau să rostesc o propoziţie foarte importantă pentru mine: părinţii mei, când au plecat din Basarabia, au luat cu ei un virus: ospitalitatea. Au plecat şi n-au mai putut trata această infecţie.

Părinţii şi bunicii mei au contractat acest virus de la etniile cu care au convieţuit – basarabeni, ucraineni şi bulgari. Aceasta este o trăsătură care pentru noi, nemţii basarabeni, a devenit o trăsătură ce ne deosebeşte de nemţii din Germania. Noi, în Germania, avem casele deschise pentru basarabeni şi ucraineni.