Vioara de la Porumbescu

vioaraNumele Galinei Buinovschi este imaginea Liceului-internat de muzică „Ciprian Porumbescu” din Chişinău

Galina Buinovschi este un formator de talente muzicale. Împrăştiate în lumea mare, acestea evoluează în cele mai cunoscute orchestre ale lumii. Originară din Chişinău, a studiat vioara la Liceul-internat „Ciprian Porumbescu” din Chişinău, apoi la Conservatorul „Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova.

A transmis dragostea faţă de vioară celor doi fii ai săi, Ion Buinovschi, prima vioară în orchestra simfonică din Pori, Finlanda, şi Vadim Buinovschi, viorist în orchestra Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. După decenii de muncă, îşi culege astăzi laurii: discipolii săi o iubesc, iar colegii săi o consideră vioara şi sufletul liceului.

Numele Galinei Buinovschi este imaginea Liceului-internat de muzică „Ciprian Porumbescu” din Chişinău, unde lucrează 40 de ani, din 1990 este directoarea instituţiei. În fiecare zi viaţa sa, cultivă copiilor dragostea pentru vioară. Pereţii camerei în care discutăm sunt împodobiţi cu fotografii şi diplome ale elevilor săi. Nu-şi poate imagina viaţa fără muzică. „Acesta a fost destinul meu. E o profesie de elită care presupune un devotament deosebit”, mărturiseşte omul de artă.

Citeşti pe chipul său dragostea şi exigenţa faţă de elevi. Nu vede nicio diferenţă între elevii veniţi din republică şi cei născuţi în Chişinău, „toţi cei 350 de elevi sunt ai noştri”. „Părinţii multor elevi sunt plecaţi în străinătate, copiii cresc şi învaţă singuri sau cu rudele”, ne relatează femeia.

„Nu toţi copiii talentaţi reuşesc să înveţe aici”

Instituţia pe care o conduce este destinată celor mai talentaţi copii din domeniul muzicii din republică. Absolvenţii de gimnaziu sunt admişi în urma unor examene, iar cei care merg aici în clasa întâi sunt selectaţi de o comisie specială. Instituţia are doar 350 de elevi. „E un concurs mare, nu toţi copiii talentaţi reuşesc să înveţe aici. Primim doar 25 de copii în clasa întâi, de aceea sunt supărări”, ne explică directoarea, „dar sunt aleşi cei mai buni”.

Aici se predă vioara, violoncelul, pianul, instrumentele de suflat (fagotul, trombonul, cornul, tuba, clarinetul, trompeta), instrumentele tradiţionale (ţambalul, cobza, acordeonul, naiul, fluierul).

Munca profesorilor şi premiile elevilor

La însuşirea unui instrument se lucrează individual cu fiecare copil. Un profesor poate avea câte doi-trei elev. Orice elev, în afară de instrumentul pe care îl studiază, învaţă auxiliar şi pianul. Astfel, la finele studiilor, elevii posedă două instrumente, de asemenea, au cunoştinţe în domeniul solfegiului.

„Elevii ne aduc cele mai bune premii la nivel naţional şi internaţional. Recent, profesoara de pian Larisa Jar, împreună cu un grup de elevi, s-a întors de la un concurs de pian organizat la Iaşi. Elevii noştri au luat primele trei locuri. Ne-am convins încă o dată că munca noastră are rezultate”, spune cu mândrie profesoara.

Cu surse financiare modeste, reuşeşte să menţină liceul în condiţii decente. 90 de elevi ai instituţiei au bursă de întreţinere în valoare de 400 de lei, iar 74 locuiesc în internatul de pe lângă liceu şi se alimentează la cantina instituţiei.

Unicul liceu republican de muzică, la ananghie

Liceul necesită o reparaţie capitală şi, evident, instrumente muzicale performante, „deoarece este unica instituţie care instruieşte elevi în domeniul muzicii”.

Aici şi-au făcut studiile Serghei Lunchevici, Constantin Rusnac, Ion Josanu, Ion Zaharia, Marc Zelţer, Oleg Maizenberg, iar de la 1990 încoace, Ilian Gârneţ, Corina Golomoz, Alexandra Polonova, Ala Benderschi, care cântă în una dintre cele mai mari orchestre din lume ş.a.