Vinderea pământului: pro şi contra

REFORMĂ // Noul Cod Funciar ar putea permite cetăţenilor străini să cumpere terenuri arabile în Republica Moldova

De la apariţia ştirii că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ar fi dispus să liberalizeze piaţa funciară din Republica Moldova prin vânzarea terenurilor agricole cetăţenilor străini, societatea civilă a dezbătut îndelung acest subiect. Astfel, o parte a societăţii susţine că pământul strămoşesc nu ar trebui înstrăinat, alta, mai rezervat, comunică faptul că deşi nu este de acord în totalitate cu această măsură, ar trebui analizată mai profund.

„Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) nu promovează ideea vinderii terenurilor agricole cetăţenilor care nu sunt rezidenţi ai Republicii Moldova”, a declarat, pentru JURNAL, ministrul MAIA, Valeriu Cosarciuc. Acesta a menţionat că a fost creat un grup de lucru, care se va ocupa de elaborarea noului Cod Funciar. „A fost iniţiată şi o discuţie publică privind unele momente sensibile care ar trebui să figureze în noul Cod Funciar. În urma acestor discuţii publice, vom analiza informaţia venită de la societatea civilă în ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole pentru cetăţenii străini”, susţine oficialul. „Aş vrea să vă amintesc că această acţiune a fost introdusă în planul de acţiuni cu privire la stabilizarea şi relansarea economică”, spune Cosarciuc. „Din acest motiv a fost iniţiată o discuţie publică, la care au fost invitaţi să participe experţi din partea societăţii civile, specialişti din diferite ministere, orice altfel de doritori care au cunoştinţe în domeniul respectiv”, a menţionat ministrul.

„Preţul terenurilor arabile este de 3 – 5 ori mai mic decât ar trebui”

Ministrul a menţionat că nu s-a discutat despre plafonarea suprafeţei care va putea fi cumpărată de o persoană, de o entitate. „Noi nu avem o normă care să prevadă vânzarea terenurilor către investitorii străini. Unicul lucru pe care îl dorim este să aflăm care este reacţia societăţii civile pe marginea acestui subiect”, comunică Valeriu Cosarciuc.

În acelaşi timp, ministrul susţine că preţul unui hectar este foarte mic în Republica Moldova. „Pământul ar trebui să coste mult, având în vedere calitatea solului, precum şi faptul că la noi în ţară nu este aşa de mult teren agricol, iar la ora actuală, preţul acestuia este de trei – cinci ori mai mic decât ar trebui să fie”, susţine Cosarciuc. Potrivit acestuia, legea cu privire la preţul normativ al unui hectar de pământ, teren agricol stabileşte că un hectar nu ar trebui să fie mai ieftin de 30 de mii de lei, preţ care se calculează după o formulă specială, în funcţie de bonitatea terenului agricol. Noi ne ocupăm de dezvoltarea pieţei funciare şi să fie mai mulţi jucători pe piaţă, ca preţul la terenul agricol să se apropie de preţul normativ, care să fie depăşit treptat. În România, preţul de vânzare a terenului agricol era cu câţiva ani în urmă de 500 – 600 de euro, iar acum preţul mediu a ajuns la două mii de euro.

Fostul ministru al Economiei, Igor Dodon, scria într-un articol, publicat pe blogul său că informaţiile conform cărora pământul costă ieftin este eronată. „În realitate, preţul pentru terenurile consolidate este de minimum 1 500 – 2 000 de euro per hectar”, susţine Dodon.

Pe de altă parte, conform Biroului Naţional de Statistică, preţurile la terenurile agricole au scăzut anul trecut cu aproape 20%. Un hectar a ajuns să coste în medie 7000 lei, în timp ce în 2008, terenurile se vindeau cu 8500 lei.

Igor Dodon crede că Republica Moldova ar trebui să ia exemplul mai multor state din Uniunea Europeană, care nu au vândut persoanelor care nu au viză de reşedinţă terenuri sau au pus condiţii speciale pentru ca un investitor să fie admis în piaţa funciară agricolă. „Argumentarea că această modificare este necesară pentru ca preţurile la terenuri să crească este destul de interesantă. Interesantă pentru cei ce au reuşit să consolideze terenuri agricole la preţuri derizorii şi acum doresc să le vândă investitorilor străini. Însă ce facem în acest caz cu investitorii autohtoni care nu vor putea concura cu cei străini?”, se întreabă fostul ex-ministru al Economiei.

„Ca preşedinte al organizaţiei care apără interesele producătorilor autohtoni, nu pot să fiu de acord cu această măsură, însă ca cetăţean care cunoaşte situaţia social-politică din ţară, cred că ar trebui analizată această intenţie din toate punctele de vedere”, a declarat, pentru JURNAL, Vasile Mârzenco, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor (FNF).

„Trebuie să creăm posibilităţi pentru ţăranii noştri”

Potrivit acestuia, pe marginea subiectului ar trebui să se pronunţe experţii care cunosc bine subiectul. „Sunt reprezentant al agricultorilor, sunt şi agricultor, de aceea mi-aş dori să pot cumpăra terenuri arabile, dar nu am posibilitatea”, comunică Mârzenco. Preşedintele FNF susţine că pământul este ieftin. „Însă dacă se va pune în practică liberalizarea funciară şi investitorii străini vor putea achiziţiona terenuri în Republica Moldova, ţăranul nostru nu va avea de câştigat. Acesta îşi va vinde terenurile şi se va vedea nevoit să lucreze la patronul care va veni din altă parte a lumii”, spune oficialul. Autorităţile centrale ar trebui să creeze condiţii de dezvoltare pentru adevăraţii producători autohtoni, prin acordarea de credite convenabile, subvenţii. „E jignitor când vine cineva de peste hotare, care a acumulat un anumit capital sau a moştenit această sumă de bani, şi cumpără pământul de la tine de sub nas, nu pentru că e mai bun gospodar ca tine, ci pentru că tu nu ai banii pentru a-l achiziţiona”, susţine Mârzenco. „Trebuie să creăm posibilităţi pentru ţăranii noştri”, a conchis preşedintele FNF.

„Terenurile nu trebuie vândute, este bine să rămână situaţia aşa cum este. Republica Moldova este o ţară mică, iar terenuri agricole sunt puţine”, crede Vasile Grama, preşedinte al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. Potrivit oficialului, în condiţiile în care se va liberaliza piaţa funciară de la noi, ar putea să apară un val de tranzacţii speculative. „Unele persoane ar putea să cumpere terenurile agricole şi le-ar ţine în posesie până ar creşte preţul, după care le-ar vinde”, a declarat, pentru JURNAL, Grama.

În acelaşi timp, potrivit Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, anual, se vând zeci şi sute de hectare de pământ. Mai mult, pe timp de criză numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole a crescut considerabil şi a ajuns în anul 2009 la 111 mii. În ultimii doi ani, numărul acestor tranzacţii a crescut cu 78%.

Întâmplător sau ba, dar anume în 2009, când vânzările de terenuri agricole au fost în ascensiune, Biroul Naţional de Statistică constata o reducere „semnificativă” a numărului populaţiei ocupate în agricultură. O persoană din opt din agricultură a abandonat această activitate, totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie.

Alexandru Sliusari, preşedinte al Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, susţine că are o poziţie de mijloc pe marginea acestui subiect. „Pe de o parte, nu suntem de acord cu o liberalizare totală a pieţei, iar pe de alta, nu susţinem şi cealaltă extremă, care prevede interdicţia deplină a vânzării terenurilor”, a menţionat, pentru ziarul „ECOnomist”, Sliusari.

Preşedintele „Uniagroprotect” crede că acordarea posibilităţii nerezidenţilor de a procura terenuri agricole poate să impulsioneze dezvoltarea agriculturii moldoveneşti, deoarece aceştia ar putea aduce noi tehnologii, metode avansate de gospodărire, care să fie preluate şi de către agricultorii noştri. „Totodată companiile agricole externe au acces la pieţele de produse alimentare din ţările lor şi acest lucru ar stimula exportul produselor agricole”, menţionează Alexandru Sliusari.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)