„Viitorul Moldovei” şi aprecierile lui Focşa

 

PATRIMONIU

Căpuşele muzeului (2)

Afaceri dubioase la „Muzeul Satului”

Soarta „Muzeului Satului” este incertă. Pe moment, este sigur doar faptul că acest teren este disputat de către Ministerul Culturii (MC) şi Fundaţia „Viitorul Moldovei”. Mai mult, potrivit MC, în acest proces a apărut o parte terţă care ar putea împotmoli şi mai tare lucrurile. Dar să le luăm pe rând.

Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (MNEIN), ne-a comunicat că, în 2002, corpul diplomatic din Chişinău, în frunte cu Pavel Petrovski, ambasadorul Rusiei de atunci, a lansat iniţiativa de a forma un club de golf în împrejurimile capitalei. „S-a adresat primăriei cu această iniţiativă şi a cerut un teren pentru a-l construi. Serafim Urecheanu, primarul de atunci, le-a recomandat să-şi găsească singuri un teren. Au umblat prin Chişinău şi au pus ochii pe lotul acordat «Muzeul satului»”. Când ni s-au adresat cu o solicitare, au promis că, pe lângă terenul de golf, vor finaliza construcţia muzeului. Pentru ei era prestigios să fie în cadrul clubului şi monumente de arhitectură”, susţine Ursu.

Club de golf pentru diplomaţi

Potrivit acestuia, astfel a fost înfiinţat Clubul de Golf din Republica Moldova. În acea perioadă, Republica Moldova a fost vizitată de mulţi pasionaţi de acest sport. „Au venit experţi din partea Federaţiei Mondiale de Golf, au început cercetarea terenului, s-a lucrat asupra conceptului, a fost întocmit un plan-machetă. A avut loc şi o lansare la nivel înalt. Vasile Tarlev, premierul de atunci, a fost ales preşedinte de onoare. Lui Vladimir Putin, venit în acea perioadă la Chişinău, i-a fost acordat titlul de membru de onoare al Clubului de Golf din Republica Moldova. Am semnat un contract care stipula că vom da în folosinţă un teren de 17 ha, iar membrii clubului, din momentul demarării lucrărilor, vor plăti cotizaţiile în conformitate cu prevederile legislaţiei”, îşi aminteşte Ursu.

Putin, membru de onoare

Însă când totul mergea bine, potrivit lui Ursu, a apărut o altă problemă: „Noul director al Grădinii Botanice, Alexandru Ciubotaru, a făcut un demers preşedintelui Republicii Moldova în care a menţionat că terenul acordat «Muzeului satului» a aparţinut Grădinii Botanice şi trebuie întors. S-a tergiversat timp de doi ani ca, pe final, o comisie guvernamentală să decidă ca terenul să rămână în gestiunea muzeului. S-a rezolvat problema, însă ambasadorii şi-au încheiat mandatul, au plecat şi au luat cu ei şi finanţarea”, spune trist directorul MNEIN.

Atunci a fost încheiat un contract cu Clubul de Glof care urma să îngrijească terenul şi, pentru că a crescut numărul persoanelor care veneau să se relaxeze aici, s-a stabilit să achite lunar 25 de mii de lei. „După o săptămână, am fost anunţaţi că au sistat activitatea pentru că li se cere să facă un WC, să tragă apă, canalizare şi multe altele”, menţionează directorul.

„Viitorul Moldovei”

În 2009, anul în care MNEIN a împlinit 120 de ani, în „afacere” a apărut un alt finanţator interesat să construiască muzeul – Fundaţia „Viitorul Moldovei”. „Nu aveam bani ca să organizăm o conferinţă ştiinţifică internaţională, reprezentanţii fundaţiei au propus să finanţeze proiectul. Am semnat un contract privind construcţia „Muzeului satului”, care prevedea ca la finisare toate obiectele arhitecturale să fie transmite în gestiunea muzeului. De asemenea, finanţatorii îşi asumau cheltuielile pentru întreţinere şi continuau să activeze în zona de odihnă, în locul Clubului de Golf”, susţine Ursu.

Acesta susţine că contractul trebuia aprobat de către MC, după aceea Oficiul Cadastral urma să înregistreze fundaţia ca coproprietar al terenului. „În lipsa aprobării ministerului, contractul se declară nul, astfel prevede actul semnat. Cu toate acestea, având un document nul, «Viitorul Moldovei» a înregistrat la Oficiul Cadastral terenul pe numele său. Astfel, MC s-a văzut nevoit să acţioneze în judecată fundaţia”, spune Ursu, care consideră că „Viitorul Moldovei” nu e proprietar: „Această fundaţie a primit în folosinţă terenul care nu poate fi privatizat”.

Subcontract

Vineri, 22 iunie, a avut loc şedinţa de judecată dintre „Viitorul Moldovei” şi MC, ultimul a avut câştig de cauză. De menţionat că aceasta este deja a treia şedinţă, cu toate acestea, reprezentantul fundaţiei nu a fost prezent niciodată. „Sunt în drept să facă recurs”, a declarat pentru JURNAL Gheorghe Postică, viceministrul Culturii.

Acesta însă a menţionat că în timpul procesului a apărut un subcontract cu o parte terţă. „Este vorba de Clubul de Golf care gestionează în prezent acest teren. Urmează să vedem dacă şi acesta a fost înregistrat la Oficiul Cadastral. În caz contrar, situaţia se va rezolva uşor. Însă în cazul în care şi Clubul de Golf este înregistrat ca proprietar, se complică situaţia. Prin urmare, va trebui să acţionăm şi această asociaţie în judecată”, opinează Postică.

„Mâna-n mână”

În ceea ce priveşte situaţia actuală a „Muzeului Satului”, MC nu poate interveni. „Organele abilitate trebuie să ia măsuri cu cei care încalcă legislaţia”, comunică oficialul.

În plus, viceministrul menţionează că cei doi s-ar putea să lucreze mână-n mână: „Şeful Clubului de Golf, Roman Ostapenco, este unul dintre fondatorii «Viitorului Moldovei». Au fost certuri, dar acum s-ar putea să lucreze împreună”.

De asemenea, Postică crede că muzeul are şanse să fie dus până la capăt: „Vom avea muzeu atunci când va exista voinţă politică. Trebuie să existe o politică de stat clară în acest sens. Nu neg nici faptul că MC îşi are partea sa de vină”.

„Nu ţine de noi!”

Procurorul de Botanica, Marcel Cimbir, ne-a comunicat că ştie despre acest caz: „Nu este însă de competenţa procurorilor să întocmească dosare. De acest lucru trebuie să ocupe MC, organul urmăririi penale, Centrul de Medicină Preventivă şi Institutul Ecologic ”. Totodată, Eliferii Hăruţa, şeful ÎM „Spaţii verzi”, a declarat că teritoriul repartizat de către autorităţi muzeului a aparţinut cândva întreprinderii municipale: „În anii 1970, când Grădina Botanică a fost mutată din strada Creangă la locul său de acum, se discuta să-i fie alocat şi acest lot. Dar nu a fost luată o decizie, prin urmare, de la „Spaţii verzi” terenul a trecut la muzeu”.

Până aici citeşte

O răstignire şi o moară de vânt, incendiate

Întrebat cum se încadrează biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” în peisajul zonei de odihnă, Mihai Ursu, directorul MNEIN, ne-a spus că, potrivit proiectului, lăcaşul sfânt trebuia să fie amplasat în alt loc: „Urma să fie pe terenul pe care ni l-a acordat primăria. Intenţionam să contruim o parcare, iar mai în deal, să fie biserica. Şi deoarece nu am elaborat proiectul, ne-au luat acest teren şi l-au dat nu ştiu cui, poate menajeriei. Acolo se prevedea edificarea unui Disneyland”, povesteşte Ursu.

Eliferii Hăruţa susţine că nu ştie nimic despre aceasta: „Nu este posibil să se ia un teren care a fost cedat prin decret prezidenţial”.

Revenind la biserica de lemn, Ursu spune că zona de odihnă a apărut mai înainte: „Am hotărât să o amplasăm la intrare ca să fie funcţională, ca să respire, să trăiască. Atunci când o transformi într-un depozit, moare. De fapt, în locul în care e lăcaşul sfânt a fost o răstignire. I s-a dat foc într-o noapte, iar vinovaţii nu au mai fost găsiţi, după cum nu se ştie cine a dat foc morii de vânt, primul monument pe care l-am adus aici”.

În acelaşi timp, o persoană care a solicitat anonimatul ne-a comunicat că moara de vânt a fost incendiată în 2001: „A fost arsă pe 10 martie acelaşi an, la 14 zile de la venirea PCRM la putere. Poate fi şi o coincidenţă”.

În acelaşi timp, preotul Sergiu Curnic, parohul bisericii de lemn, se teme pentru soarta bisericii. „Au dat foc morii de vânt şi răstignirii, îi va opri această biserică?”, se întreabă părintele.

 

Alexandru Muşcinschi, preşedintele Fundaţiei „Viitorul Moldovei”, pe de altă parte, spune că nu înţelege atitudinea reprezentanţilor Ministerului Culturii. „MC a organizat un tender, la care, pe lângă fundaţia noastră, au mai participat alţi trei-patru agenţi economici. Totul a fost transparent. Cum pot să spună ei că ne-am înregistrat ilegal ca şi coproprietari?”, se întreabă Muşcinschi.

După câştigarea licitaţiei, acesta susţine că fundaţia a finanţat tipărirea unor cărţi, a achitat pentru consolidarea teritoriului unde se află acum biserica de lemn, a reparat sediul central al muzeului, acoperişul blocului administrativ al MNEIN. A finanţat conferinţa internaţională cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la deschiderea MNEIN. „Boris Focşa a apreciat lucrul făcut de noi”, se justifică preşedintele fundaţiei.

Potrivit lui Muşcinschi, în 2009, „Viitorul Moldovei” a expediat MC solicitarea de a aloca 180 mii de euro pentru construcţia depozitului în care se vor păstra monumentele de arhitectură, însă nu a primit niciun răspuns.

Întrebări fără răspuns

„Nu-mi pot explica acţiunile MC care cerea să alocăm 500 mii de lei pentru organizarea evenimentului de la «Muzeul Satului», sub patronajul preşedintelui interimar de atunci, Marian Lupu. Noi am alocat o parte din bani, iar peste trei luni am fost anunţaţi că vor anula contractul cu noi”, spune nedumerit Muşcinschi.

„La ora actuală, am investit în acel teren 350–400 mii de lei, fără a lua în calcul actele de înregistrare la Oficiul Cadastral, la care se adaugă o sută şi ceva de mii de lei”, afirmă preşedintele fundaţiei.

Partenerii de taină ai lui Muşcinschi

Potrivit lui Muşcinschi, fundaţia pe care o reprezintă are ca parteneri persoane cunoscute în întreaga lume, deşi nu a vrut să spună numele acestora. Pe moment, fundaţia a stopat finanţarea muzeului şi aşteaptă intervenţia autorităţilor Republicii Moldova, în caz contrar se va adresa la CEDO.

Scandalul clădirii din strada Puşkin 24

Amintim că Fundaţia „Viitorul Moldovei” a fost implicată în 2010 în alt scandal. Uniunile de creaţie acuzau fundaţia că aceasta intenţiona să le lipsească de clădirea din strada Puşkin 24. „Aceşti «viitori ai Moldovei» au arendat pentru 29 de ani clădirea şi ne-au cerut să eliberăm oficiile pentru a face reparaţie euro sau nu mai ştiu ce acolo. Noi, cele patru uniuni şi încă vreo trei ONG-uri, am zburat afară. Din iulie 2010, până în octombrie acelaşi an, nu am avut acces în birou pentru că au pus paznici cu automate la intrare.

Deşi în toate instanţele de judecată fundaţia a avut câştig de cauză, în urma examinării dosarului la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), cazul a revenit la prima instanţă. După ce am trecut din nou prin toate instanţele din RM, am câştigat procesul şi ne-am întors în birourile noastre”, ne-a comunicat Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale.

Grecu susţine că „Viitorul Moldovei” a fost susţinută de Agenţia de Impresariat a Ministerului Culturii, care avea ca scop promovarea artiştilor moldoveni peste hotare. „Din păcate, Oleg Baraliuc, învestit în funcţie de Artur Cozma, ministrul Culturii din acea perioadă, şi-a dorit falimentarea clădirii ca să o poată vinde”, opinează Grecu.

Prin urmare, deşi uniunile de creaţie au avut câştig de cauză în toate instanţele şi au putut reveni la sediile lor, cazul casei din str. Puşkin 24 a rămas nesoluţionat.

 

Investitori peste investitori

Potrivit lui Mihai Ursu, pe lângă Fundaţia „Viitorul Moldovei” şi Clubul de Golf din Republica Moldova, şi-a prezentat intenţia de a investi în „Muzeul Satului” un agent economic din Elveţia: „Acesta ne-a propus să finanţeze construcţia muzeului şi zonei de agrement. Am trimis solicitarea la minister, însă, din cauza că aveam deja contract cu «Viitorul Moldovei», elveţienii a plecat”.

O sursă sub protecţia anonimatului ne-a comunicat că au fost mai multe persoane care au dorit să achiziţioneze bucăţi de teren. „A venit un investitor care ne-a spus că ar vrea să ridice un bloc de locuit. Nu a vrut să asculte când i-am spus că terenul este expus pericolului seismic”, spune sursa.

Arhitectura Muzeului

„La elaborarea arhitecturii «Muzeului Satului» ne-am ghidat de principiul etnografic. Nu vor fi aşezate case una lângă alta. Fiecare zonă va avea un sat convenţional în care vor fi cele mai reprezentative imobile: casă de locuit cu diferite acareturi, primărie, biserică, moară de vânt. Se planifică să fie cinci zone distincte: de Nord, de Codru, Orheiul Vechi şi de Sud. Iniţial, pentru că era încă Uniunea Sovietică, s-a hotărât să fie reprezentată şi regiunea Bucovinei”, susţine Mihai Ursu, directorul MNEIN.

Potrivit acestuia, pe lângă cele cinci zone va fi şi un spaţiu de agrement, unul civilizat, fără frigărui… Vor fi terenuri sportive unde vor putea fi practicate sporturi naţionale, ţurca, oina, hipismul. „Totul trebuie să corespundă tradiţiilor noastre, noi nu vrem să aducem nimic străin”, spune Ursu.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)