VIDEO // Deturnarea Nistrului

R. Moldova este ameninţată de pericolul de a pierde ceea ce i-a mai rămas, apa potabilă din Nistru

Ucraina – cu energie ieftină, iar R. Moldova nici măcar cu apă potabilă. Aceasta este situaţia în care s-a pomenit statul moldovenesc după circa 20 de ani de ignoranţă a Chişinăului în problema folosirii apei din Nistru de către partea ucraineană. Kievul a ridicat, pe Nistru, lângă Novodnestrovsk, regiunea Cernăuţi, un colos energetic ce pune în pericol fluviul şi asigurarea cu apă a R. Moldova. Şi cel mai umilitor este faptul că o parte din acest colos este situat pe teritoriul moldovenesc.

Complexul hidroenergetic Dnestrovsk este alcătuit actualmente din următoarele componente: Centrala hidroelectrică Dnestrovsk nr. 1 şi Centrala hidroelectrică Dnestrovsk nr. 2, lacul-tampon situat între cele două obiective, pe o lungime de 22 km, şi o centrală de acumulare. Complexul respectiv a fost proiectat în perioada sovietică, însă a fost dus la capăt de statul ucrainean, în pofida avertizărilor oamenilor de ştiinţă şi societăţii civile din R. Moldova şi Ucraina.

La începutul anilor 2000, pentru a încheia edificarea acestui obiectiv imens, statul ucrainean a construit, la o înălţime de 80 m, un rezervor cu o capacitate de 70 mil. de metri cubi de apă. Rezervorul are următoarea sarcină: să consume curentul electric „suplimentar” din reţeaua ucraineană în orele de consum redus, pompând apă din Nistru, iar în orele de consum maxim să pompeze acelaşi volum de apă înapoi în Nistru prin nişte turbine, generând curent electric. Pentru moment, complexul este dotat cu trei turbine, însă autorităţile ucrainene planifică să instaleze încă patru, în total şapte, ceea ce va ucide definitiv Nistrul.

Debitul în Nistru este de 30%. Ar trebui mărit cel puţin până la 120–150 de metri cubi pe secundă, sub acest nivel nu vom avea apă la Vadul lui Vodă. Ucraina foloseşte singură barajul, în plus, ea dispune de o parte din teritoriul moldovenesc, drept rezultat, R. Moldova nu are nimic din acest lucru. În condiţiile în care am barat râurile mici, ne-am făcut heleşteie prin ogrăzi, trebuie să realizăm că sursele de apă nu sunt inepuizabile. În cazul în care în R. Moldova ar funcţiona întreprinderile de odinioară, nu ne-ar ajunge apa pe care o avem acum

Ucraina decide debitul pe Nistru

Apa aruncată în Nistru din rezervor este tehnologică. Din cauza turbinelor instalate de către partea ucraineană în barajul de la Naslavcea, actuala Centrală hidroelectrică Dnestrovsk nr. 2, debitul pe Nistru pe teritoriul R. Moldova este determinat de intensitatea producerii electricităţii la această centrală hidroelectrică. „Barajul de la Naslavcea trebuia împărţit între R. Moldova şi Ucraina, după convenţiile internaţionale, apa din lacul-tampon şi din Nistru trebuia să fie utilizată 50/50. Toate obiectivele construite de Ucraina trebuia coordonate cu R. Moldova, deoarece, conform convenţiei de la Helsinki, nu poţi ridica nimic pe ecosistemele acvatice transfrontaliere fără un acord cu statele vecine”, a remarcat directorul executiv al Asociaţiei internaţionale a păstrătorilor râului „Eco-Tiras”, Ilia Trombiţki.

Kievul consideră că obiectivul aparţine exclusiv Ucrainei

Şi mai umilitor pentru R. Moldova este faptul că acest obiectiv ocupă 20 ha din teritoriul R. Moldova. Deşi complexul este situat parţial pe malul drept al Nistrului şi deşi, conform Dreptului internaţional, în cazul Centralei hidroelectrice nr. 2, hotarul dintre cele două state este stabilit pe şenal, Kievul consideră că obiectivul aparţine exclusiv Ucrainei. Acest raţionament este invocat de fiecare dată de către autorităţile ucrainene pentru a-şi justifica acţiunile unilaterale.

În consecinţă, R. Moldova rămâne doar cu pierderile ecologice şi cu probleme imense privind asigurarea cu apă potabilă. „R. Moldova are apă doar atunci când Kievul doreşte acest lucru. Nu mai avem râu, avem o scurgere de apă care curge doar la discreţia Ucrainei. O turbină foloseşte 220–240 de metri cubi de apă pe secundă. Este vorba de debitul de apă care trebuie să vină la Naslavcea. Noi obţinem acum între 70 şi 150 de metri cubi de apă”, ne-a declarat omul de ştiinţă Elena Zubkov.

„Nu vom avea apă la Vadul lui Vodă”

În ce priveşte asigurarea cu apă a mun. Chişinău, aceasta ne-a declarat: „Debitul în Nistru este de 30%. Ar trebui mărit cel puţin până la 120–150 de metri cubi pe secundă, sub acest nivel nu vom avea apă la Vadul lui Vodă. Ucraina foloseşte singură barajul, în plus, ea dispune de o parte din teritoriul moldovenesc, drept rezultat, R. Moldova nu are nimic din acest lucru. În condiţiile în care am barat râurile mici, ne-am făcut heleşteie prin ogrăzi, trebuie să realizăm că sursele de apă nu sunt inepuizabile. În cazul în care în R. Moldova ar funcţiona întreprinderile de odinioară, nu ne-ar ajunge apa pe care o avem acum”, a subliniat omul de ştiinţă.

În plus, este ştiut faptul că inundaţia din 2008 a căpătat proporţii mari anume din cauza Complexului de la Novodnestrovsk, care, adunând un volum mare de apă în lacul de acumulare, a revărsat-o în cantităţi mari pentru a evita distrugerea barajelor. Mai mult decât atât, potrivit datelor Institutului de Geofizică al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, construcţia şi exploatarea acestui obiectiv ar putea intensifica activitatea seismică locală de la 6 la 7 grade pe scara Richter.

Un pas important pentru R. Moldova pentru a-şi apăra interesele pe Nistru a fost semnarea, la 29 noiembrie 2012, la Roma, a Acordului privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru cu suportul OSCE şi altor organizaţii internaţionale. Din păcate, Ucraina nu a ratificat acest acord, impunând drept condiţie semnarea Acordului între Guvernul R. Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei despre asigurarea funcţionării Complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, care nu face altceva decât să legifereze starea actuală a lucrurilor.

Idioţii utili ai Kievului

„Problema este că articolul 6 al Proiectului acestui acord prevede îmbunătăţirea tehnologiei de exploatare a acestui nod pentru a reduce impactul negativ asupra ecosistemului Nistrului. Mai mult, partea ucraineană urmăreşte drept obiectiv să ia în arendă pentru 99 de ani cele circa 20 ha ale R. Moldova pe care este situat complexul probabil în schimbul celor 52 de obiective din domeniul industriei şi turismului ale R. Moldova aflate pe teritoriul Ucrainei. Însă cel mai grav este faptul că în R. Moldova există persoane interesate de acest schimb şi fac presiune asupra guvernului. Până acum, Ministerul Mediului a avut o poziţie dură, însă de negocieri este responsabil Ministerul Economiei”, a precizat Trombiţki.

Cea care a gestionat litigiul legat de apele din Nistru în decursul celor 20 de ani a fost Agenţia „Apele Moldovei”, care, fapt cu totul penibil, s-ar fi opus iniţial semnării acordului cu Ucraina privind folosirea durabilă a resurselor naturale din bazinul Nistrului. Mai mult, fostul şef adjunct al agenţiei, Mihai Pencov, care lucrase în cadrul acestei structuri de la începutul anilor 90 până în 2012, ar fi avut relaţii strânse cu angajaţi ai unei structuri similare din Ucraina.

„Să mizăm pe partenerii de dezvoltare”

Potrivit şefului adjunct actual al agenţiei, Radu Cazacu, reprezentanţii acestei structuri au avut întâlniri cu partea ucraineană în primăvara acestui an la Palanca şi Novodnestrovsk, când au fost stabilite debitele de evacuare. „Insistăm să fie ratificat acordul, altfel nu putem influenţa partea ucraineană pentru a ne asigura cu debitul necesar în cursul inferior al râului Nistru. Cred că Guvernul R. Moldova trebuie să aibă o poziţie mai intransigentă. Eu cred că putem influenţa asupra Ucrainei prin partenerii noştri europeni, deoarece Ucraina şi-a manifestat intenţia de a adera la UE, dar, fără semnarea acordului transfrontalier pe Nistru, nu cred că ar putea să o facă”, a sugerat Cazacu.

Lucrurile sunt şi mai grave, Ucraina examinează posibilitatea de a construi încă şase centrale hidroelectrice în partea de sus a Nistrului! În plus, potrivit unor surse, după semnarea acordului în forma actuală, partea ucraineană ar intenţiona să modifice cursul râului Nistru în amonte pentru ca frontiera stabilită deja să se transfere pe uscat din partea R. Moldova.

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca