Vasile Laşcu în cultura basarabeană

Biblioteca Ştiinţifică Centrală “A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Integrare Europeană au organizat o conferinţă ştiinţifică cu genericul ,,Vasile Laşcu – figură emblematică în cultura basarabeană. 150 de ani de la naştere”. Poet, dramaturg, publicist, critic de teatru, promotor al mişcării naţionale şi democraţiei moldoveneşti, Vasile Laşcu a fost evocat de dr. hab., prof. univ. G. Bobână, dr. în filozofie A. Pascaru, dr. în filozofie, conf. L. Troianowski,  dr. în istorie D. Poştarencu, dr. în filologie C. Coşciug, dr. în filozofie V. Juc şi de bibliograful M. Poştarencu.

Vasile Laşcu (cu numele la naştere Vasile Laşcov) s-a născut pe 1 ianuarie 1861, la Chişinău, într-o familie de preoţi. Şi-a făcut studiile la Şcoala Duhovnicească şi la Seminarul Teologic din Chişinău, apoi la Şcoala de Iuncheri din Odesa. A debutat cu poezii, care apar într-o culegere la Odesa (1888). În volumul Opere, publicat la Santk-Petersburg în 1891, pe lângă poeziile incluse în volum, găsim şi câteva scrieri cu caracter filozofic. În cea de-a doua perioadă a activității sale, se consacră dramaturgiei, fiindu-i publicate piesele Foaia agronomică (1893), Struldburgii (1894), Lebăda neagră (1895), Teoria (1896), Maimuţe literare (1897) ş. a.

Vasile Laşcu a scris şi publicistică, el a publicat recenzii teatrale în ziarele locale (Bessarabeţ, Bessarabskaia jizn’), dar şi în alte reviste ruseşti. În ziarul Bessarabskaia jizn’ scrie articole cu genericul Teatrul chişinăuean în prima jumătate a sec. al XIX-lea. Vasile Laşcu a avut un rol important în consolidarea forţelor presei  literare  basarabene, în susţinerea mişcării naţionale, el a contribuit la formarea Sfatului Ţării şi la proclamarea independenţei Republicii Democratice Moldoveneşti. Ales deputat în Sfatul Ţării din partea sindicatului jurnaliştilor basarabeni, a avansat până la funcţia de vicepreşedinte al Senatului. Ultima sa lucrare publicată este un volum de traduceri în limba rusă – Antologia poeziei româneşti (1928), prefaţată de Ştefan Ciobanu. Lucrarea este prezentă în colecţiile Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. V. Lașcu a tradus în limba rusă din lirica de dragoste a lui V. Alecsandri, G. Topârceanu, Şt.O. Iosif, M. Eminescu. Vasile Lașcu moare la Chişinău  pe 1 iulie 1932, şi este înmormântat la Cimitirul Central de pe strada Armenească.

Participanţii la conferinţa consacrată lui Vasile Laşcu au decis să  îngrijească de mormântul lui, să caute descendenţi ai familiei sale, să realizeze şi alte activităţi în memoria scriitorului. Studenţi ai Academiei de Poliţie şi ai Universităţii Academiei de Ştiinţe au prezentat fragmente dramatice din opera satirică a lui Vasile Laşcu.

Ana Brăiescu,

Biblioteca Științifică Centrală ,,Andrei Lupan” a Academiei de Stiinţe din Moldova