Valeriu Cosarciuc: „Pe piaţa românească se pot câştiga bani buni”

Produse moldoveneşti încărcate la portul Giurgiuleşti pentru a fi exportate în România

Produse moldoveneşti încărcate la portul Giurgiuleşti pentru a fi exportate în România

Agenţii economici care s-au orientat spre piaţa din România se declară mulţumiţi de rezultatele înregistrate acolo

În condiţiile când majoritatea producătorilor agricoli de la noi sunt afectaţi de embargoul impus de Federaţia Rusă fructelor şi legumelor moldoveneşti, există o experienţa pozitivă a unor agenţi economici care s-au orientat, la timpul lor, spre piaţa europeană, în special spre cea românească, şi înregistrează succese. Ex-ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, şi analistul în probleme economice, Viorel Chivriga, susţin că piaţa României e avantajoasă pentru noi, iar produsele moldoveneşti sunt foarte apreciate în ţara vecină.

De mai bine de trei ani, basarabeanca Tatiana Bătrânu îşi vinde produsele agricole într-o piaţă din Iaşi, femeia e convinsă că decizia Comisiei Europene de a anula taxele vamale pentru fructele moldoveneşti îi va spori cu mult veniturile, fiindcă va putea aduce mai multe produse agricole din raionul său de baştină, Donduşeni.

„Fructele şi legumele noastre sunt solicitate la Iaşi”

„Pe lângă casă avem o livadă de pomi fructiferi, cultivăm şi fasole, am putea vinde şi seminţe. Avem noi ce duce la Iaşi, numai că deocamdată la vamă nu ni se permite să le trecem în UE. Şi noi, şi rudele noastre aşteptăm anul curent şi o roadă bogată de struguri. Ne gândim unde am putea să o desfacem. Dacă ni se va permite, cu siguranţă o ducem în România. Fructele şi legumele din RM sunt solicitate pe piaţa din România. Oamenii de aici ne spun că ar cumpăra cu plăcere strugurii, prunele şi piersicile noastre”, susţine dna Bătrânu, citată de Publika.md.

„Comerţul merge foarte bine”

Lilia Lungu, manager pentru finanţe şi fondator al întreprinderii „Dalmiagro-Com” SRL, specializată în exportul seminţelor de floarea-soarelui şi a grâului furajer, a susţinut pentru JURNAL că pe piaţa din România se află nu de azi şi nu de ieri. „Am exportat şi în Ungaria pentru o scurtă perioadă de timp ulei de floarea-soarelui, dar- pe moment, ne-am orientat spre piaţa românească, ea fiind una rentabilă şi avantajoasă pentru noi. În septembrie, facem 12 ani de când suntem pe piaţă. Internetul ne ajută să ne găsim agenţi economici. Discutăm cu ei, ne vedem mai apoi, negociem până ajungem la un numitor comun ca să începem colaborarea. În ultimul timp, ne merge bine pe piaţa românească. Noi transportăm marfa spre porturile fluviale Giurgiuleşti şi Reni şi cel maritim de la Constanţa. Preţurile, practic, se formează în port, mulţi agenţi economici din România cumpără marfa, o depozitează în port şi o vând, mai apoi, la angro. Ca şi în 2013, anul curent, comerţul merge foarte bine. Anul acesta a fost ploaie îndeajuns, roada e frumoasă, ar fi păcat să ne plângem de ceva. Intenţionăm să ne extindem afacerea. Ar fi bine să existe un registru oficial, să ne ajute statul cu informaţii despre agenţii economici cu care urmează să colaborăm, trebuie să ştim ce reprezintă ei pe piaţa românească, fiindcă există şi anumite riscuri. Am şi păţit-o de două ori, dar vorba ceea: „Câştigi, păgubeşti, negustor te numeşti!”.

Piaţa UE nu permite standarde duble

„Floarea Soarelui” S.A. de la Bălţi e o altă întreprindere care îşi exportă producţia de mai bine de 18 ani în România şi în alte ţări europene. Cu greu l-am convins pe Octavian Ţurcan, şeful secţiei de desfacere, să ne vorbească, fiindu-i frică de „tenta politică” a materialului subsemnatei. „Noi exportăm şi ulei îmbuteliat, şi ulei în vrac, şi şrot de floarea-soarelui. Cu piaţa română lucrăm permanent, exportăm în România toate felurile de producţie. Producţia noastră merge şi în Polonia, căutăm şi alte pieţe de desfacere în Europa. Piaţa europeană este una de mare perspectivă pentru noi. Volumele de export vor creşte. Dispunem de sistemul preferenţial cu statele UE, adică, în afară de TVA, alte taxe nu ni se impun. La nivel legislativ, totul e în ordine, marfa poate merge liber în ţările europene. Esenţialul e ca produsele moldoveneşti să corespundă standardelor europene. Producţia întreprinderii noastre corespunde tuturor parametrilor calităţii cerute de UE. Pentru noi, pe moment, România e o poartă deschisă spre piaţa UE. Iar agenţii economici din ţara noastră ca să ajungă pe această piaţă trebuie să înţeleagă că ea nu permite standarde duble şi, prin urmare, să lucreze asupra competitivităţii producţiei pentru export.

„Piaţa României e avantajoasă pentru noi”

Valeriu Cosarciuc, ex-ministrul Agriculturii, actualmente preşedintele Federaţiei naţionale a fermierilor, ne-a spus că încă în toamna anului 2010 s-a organizat o întâlnire la Ministerul Agriculturii cu reprezentanţii reţelelor de distribuţie şi cu exportatorii noştri.

„Atunci guvernul României ne-a oferit şi terminal la Bucureşti ca să putem dezvolta reţeaua acolo. Agenţii economici care au dat curs invitaţiei şi-au creat o reţea de distribuţie, activează deja pe piaţa României. Această piaţă este avantajoasă pentru noi, poate randamentele nu sunt atât de mari cum ne-am aştepta, dar e cea mai apropiată, pe ea se pot câştiga bani buni”, a susţinut funcţionarul.

Ţara vecină e un partener de încredere

Analistul economic Viorel Chivriga, contactat de JURNAL, susţine că există deja o bună tradiţie de colaborare economică între ţările noastre. „În 2005-2007, după suspendarea exportului în Federaţia Rusă, România a fost un colac de salvare pentru Chişinău. De fapt, România mereu e gata să întindă o mână de ajutor, nu numai moral, ci şi financiar substanţial. E vorba de un parteneriat care poate servi drept model pentru RM. În cazul de faţă, există premise foarte clare pentru a pune în activ o valoare adăugată mai mare în comerţul internaţional. Pe piaţa românească produsele moldoveneşti sunt cunoscute foarte bine. În plus, a existat şi un comerţ de frontieră, care, spre uimirea mea, a fost pierdut. Pe moment, există şanse destul de mari în vederea restabilirii unor relaţii economice foarte avantajoase cu ţara vecină. Perspective foarte mari le revin, în primul rând, raioanelor din zona transfrontalieră în vederea unui comerţ bilateral avantajos în baza unei platforme agricole comune care ar include şi posibilitatea dezvoltării localităţilor rurale din lunca Prutului.”

„România e unul din cei mai mari parteneri comerciali ai noştri, e un partener de încredere, care a fost mereu alături de RM în timpuri de grea cumpănă şi nu numai. În context, văd şi o posibilitate de apropiere mai rapidă de UE, având în consideraţie atât experienţa, cât şi expertiza pe care o putem prelua de la statul vecin. În situaţia dată, România, cu siguranţă, va acorda un ajutor extrem de important pentru foarte multe companii din RM, lipsite de piaţă de desfacere, odată cu embargoul impus de Rusia. În context, văd şi un mare transfer de experienţă pentru agenţii economici de la noi care vor să intre pe piaţa europeană”, a concluzionat expertul.

ZOOM!!!

Începând cu 1 august, Comisia Europeană a dublat cota de export a fructelor moldoveneşti. RM poate exporta fără taxe vamale în UE 80 de mii de tone de mere, 20 de mii de tone de prune și 20 de mii tone de struguri.