Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii şi Industiei Alimentare: „Vrem să protejăm producătorii autohtoni de intermediari”

Interviu cu Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii şi Industiei Alimentare

Peste 300 de milioane de lei sunt planificaţi în acest an pentru subvenţionarea şi protejarea producătorului autohton. De aceşti bani vor putea beneficia persoanele care vor contracta credite sau vor asigura plantaţiile contra intemperiilor. De asemenea, se proiectează reabilitarea sistemului de irigare, prin construcţia a 11 reţele de irigare pe râurile Prut şi Nistru.

– Ce subvenţii va acorda Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) în anul 2010?

Pentru anul curent avem stabilit în Fondul pentru soluţionarea sectorului agricol 300 milioane de lei care vor merge la subvenţionarea producătorului autohton. Avem adoptat şi un regulament cu privire la utilizarea mijloacelor din fondul respectiv. Prima măsură este stimularea creditării ţăranului. Astfel, cei care vor contracta credite în 2010 vor primi la sfârşitul anului un bonus pentru achitare de maxim 85 de mii de lei.

O altă măsură este asigurarea subvenţionată a riscurilor în agricultură. Se compensează 50 % din costul primei de asigurare pentru cei ce vor să-şi asigure plantaţiile cerealiere şi producţia animalieră. Cei care îşi asigură plantaţiile multianuale, cum ar fi livezile sau viile, vor primi subvenţii în mărime de 60%. În acelaşi timp, cei care vor planta culturi multianuale, vor primi subvenţii de 15 mii de lei.

– Cine poate beneficia de aceste ajutoare din partea statului?

Pot beneficia de subvenţii gospodăriile ţărăneşti, întreprinderile individuale, societăţile cu răspundere limitată, societăţile pe acţiuni.

– Cum vor fi subvenţionaţi crescătorii de animale?

Pentru a stimula crescătorii de animale, vom compensa 30 % din costul investiţiilor. De asemenea, producătoirii vor fi încurajaţi să achiziţioneze animale de prăsilă. Astfel, la procurarea vacilor de prăsilă cu vârsta de cel puţin 12 luni se vor plăti 30 de lei pentru un kilogram, a vierilor cu vârsta de 6-8 luni – 25 de lei pentru un kilogram, a mioarelor şi căpriţelor cu vârsta de 6-20 de luni – 15 lei per kilogram. Suma maximă acordată nu va depăşi 200 de mii de lei pentru o entitate economică.

Încercăm, de asemenea, să stimulăm ca ţăranii să-şi creeze propria infrastructură post recoltare. Este foarte important ca atunci când investeşte în construcţia unei livezi, a unei vii sau în producerea legumelor ţăranul să posede şi o infrastructură post recoltare. Ea presupune o casă de ambalare, unde să fie sortată producţia, spălată şi pusă în frigider. Prin această măsură vrem să protejăm producătorii autohtoni de intermediari. Ţăranul îşi creşte producţia, nu are unde o păstra şi stăpân este intermediarul care vine şi o ia la un preţ derizoriu.

– Veţi susţine agricultura ecologică şi, dacă da, cum o veţi face?

În Fondul pentru susţinerea sectorului agricol, au fost alocaţi 70 de mii de lei pentru cei care vor converti terenurile agricole. Cei care cultivă deja produse ecologic pure vor putea contracta subvenţii în valoare de 40 % din investiţia făcută.

– Ce cantitate de grâu va fi achiziţionată în rezerva de stat în anul 2010 şi la ce preţ se va face achiziţia?

Încă nu a fost stabilită această cantitate, dar sper că vor fi achiziţionate circa 30 de mii de tone, deoarece, conform regulamentului, rezervele materiale de stat urmează a fi împrospătate în 2010. În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare, au fost create consiliile pe produs. Astfel, a fost creat Consiliul pentru grâu şi produsele din grâu. Membri ai acestui consiliu sunt producătorii de cereale, cei care prelucrează şi păstrează cerealele. Scopul Consiliului pe produs este ca cei care activează pe această filieră să decidă împreună unele probleme, inclusiv stabilirea preţului la grâul ce va fi produs în 2010 şi cantităţile care ar putea fi vândute pe piaţa internă. Cu părere de rău, încă nu a fost semnat un acord interprofesional care să prevadă preţul la care se va vinde grâul în acest an. Nu este cunoscut nici măcar minimul de referinţă.

„Soiurile tehnice de struguri nu vor fi subvenţionate în 2010”

– Care vor fi subvenţiile pentru sectorul viticol în acest an?

În 2010, va fi subvenţionată plantarea viţei-de-vie, soiuri de masă, este foarte clar că în domeniul producerii strugurilor de masă avem un avantaj competitiv şi aici vom fi foarte atenţi ca să stimulăm crearea lanţurilor de producere. Ne dorim ca, începând cu luna iulie şi terminând cu luna octombrie, să avem acest lanţ de producere a strugurilor de masă şi să lungim perioada de producere şi vânzare a strugurilor.

În ceea ce priveşte soiurile tehnice, acestea nu vor fi subvenţionate în 2010. Dar este important ca plantaţiile existente cu soiuri tehnice să fie îmbunătăţite din punct de vedere al productivităţii. Aceasta ar însemna ca acolo unde este posibil de irigat, noi vom subvenţiona ca ţăranii să-şi instaleze aceste sisteme. De pe un hectar de viţă-de-vie de soiuri de masă se recoltează în jur de nouă tone de struguri; dacă instalăm un sistem de irigare, producţia recoltată se dublează, ajungând la 16 – 18 tone. Investiţia la hectar pentru sistemul de irigare prin picurare, este în jur de o mie – o mie două sute de euro. Noi compensăm 30 % din valoarea investiţiei şi se mai pot obţine 20 % prin granturi, prin proiectul finanţat de Banca Mondială.

– Unde-şi pot desface producţia vierii?

Strugurii tehnici pot fi vânduţi către întreprinderile vinicole. O altă posibilitate este să exporte producţia proprie. Deşi este clar că unii producători autohtoni nu vor putea merge de sine stătător în afară. În acest caz o soluţie ar fi constituirea de asociaţii ale producătorilor de struguri şi vinuri, care să formeze împreună consiliul pe produs. Consiliul pe produs va stabili preţul materiei prime, va elabora contractele cu privire la livrarea strugurilor, termenul de plată, termenul de livrare. Ministerul Agriculturii stimulează crearea acestor consilii pe produs, nu doar pentru producătorii de struguri, dar şi pentru ceilalţi producători autohtoni. La crearea acestor consilii va acorda asistenţă atât minsterul pe care îl conduc, cât şi Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia pentru Protecţia Concurenţei. În acest fel, asociaţiile producătorilor vor poseda informaţia necesară, care să-i ajute să facă nişte analize ale pieţei locale, regionale sau internaţionale, se vor orienta uşor ce fel de produse şi la ce preţ pot fi vândute. În acest mod producătorul autohton nu va lucra cu ochii închişi.

Un plus pentru dezvoltarea producătorului autohton constituie eliminarea condiţiilor la exportul strugurilor tehnici, la exportul vinurilor în vrac, au fost eliminate restricţiile la exportul distilatului de vin. A fost eliminată marca comercială de stat, adică exportatorii vinurilor nu mai sunt obligaţi să aplice această marcă comercială de stat, a fost simplificată procedura de certificare a produselor vinicole şi a fost eliminată procedura conform căreia fiecare partidă de vin trebuia să fie testată şi certificată în laboratoarele din Republica Moldova.

– Care este efectul măsurii de deblocare a exportului în vrac?

Efectul încă nu e resimţit, cel puţin în măsura în care ne-o dorim. Dacă până în septembrie 2009 exporturile abia ajungeau la 8 milioane de dolari, în octombrie au urcat la 10 milioane, iar în noiembrie la 12 milioane de dolari. Tendinţa este pozitivă. Cel mai important lucru este ca întreprinderile de la noi să-şi găsească parteneri corecţi şi să câştige.

– Cum veţi face ca să crească preţul la struguri, deoarece pe moment acesta este de trei ori mai mic decât cele ale principalilor concurenţi?

Este adevărat că preţul strugurilor moldoveneşti este mult mai mic în comparaţie cu cel al produselor vinicole din alte ţări exportatoare. La ora actuală, ministerul caută posibilităţi ca să mai reorientăm producătorii de struguri şi nu numai producătorii, dar şi procesatorii ca să avem şi alte produse în afară de vinuri. Adică e posibil de produs şi sucuri concentrate, diferite gemuri, alte produse. Noi trebuie să diferenţiem produsele care pot fi obţinute din strugurii de soiuri tehnice şi asta ne va permite ca în viitor să avem posibilitatea de a câştiga mai mult.

„Vor fi construite 11 sisteme de irigare”

– Aţi menţionat că va fi stimulată construcţia reţelelor de irigare…

În luna iunie, va începe reabilitarea sistemelor de irigare magistrale, care să aducă apa până la bazinul de acumulare prin intermediul proiectului Compact, finanţat de guverul american. În cadrul acestui proiect vor fi construite 11 sisteme de irigare, şase pe Prut şi cinci pe Nistru, apa va fi pompată din aceste râuri. În acest scop, au fost alocate 78 de milioane de dolari pentru următorii patru ani. Reabilitarea va începe prin constituirea structurilor proiectului Compact Moldova, după care vor fi organizare licitaţii pentru a selecta firma care va îndeplini lucrările. Proiectul de reabilitare a sistemului de irigare este destinat doar raioanelor din dreapta Nistrului, regiunea transnistreană nu a fost inclusă.

Plănuim să stimulăm, să compensăm cheltuielile la pomparea apei pentru cei care folosesc sisteme de irigare. Este vorba de compensarea energiei electrice folosite şi a apei pompate.

– Ce condiţii trebuie să întrunească beneficiarii de subvenţii?

Persoanele care vor să obţină aceste subvenţii trebuie să aibă un plan de afaceri; să urmeze o şcolarizare; să aibă încheiat un contract sau măcar o înţelegere de consultanţă cu Agenţia de consultanţă în agricultură şi să aibă un contract de finanţare semnat cu Ministerul Agriculturii.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)