Valentina Tăzlăuanu: „Ideea că frumuseţea va salva lumea îi consolează doar pe melancolici”

Majoritatea revistelor de cultură din Republica Moldova au dispărut, finanțarea lor a fost stopată. Peisajul cultural de la noi devine tot mai arid, cu aer infect, irespirabil. O doză bună de oxigen ne vine, totuși, din partea revistei „Sud-Est cultural”, doar aceasta se menține pe linia de plutire. Deși apărut cu întârziere, primul număr din 2019 al publicației ne oferă spre lectură texte de calitate, scrise pentru bucuria unui cititor cultivat.

Cultura, un model pentru viață?

Precum ne-a obișnuit, Valentina Tăzlăuanu, redactorul-șef al „Sud-Est-ului cultural” ne propune la deschiderea revistei un eseu în care găsim și finețe, și forță expresivă, și profunzime, și îngrijorare pentru soarta culturii, dar și ironie, și o anume detașare de contextul local, în favoarea celui universal. În editorialul său „Cultură și memorie” Valentina Tăzlăuanu observă: „Cultura, arta, literatura nu mai devine un model pentru viaţă, cum aveam impresia uneori, iar ideea precum că frumuseţea va salva, la urma urmei, lumea îi consolează doar pe melancolici. Dar a fost ea vreodată model? Spunem atât de des că viaţa bate filmul. Şi chiar îl bate. Dar nu renunţăm să privim cu multă curiozitate filmele anului premiate la cutare concurs important. Să fim la curent cu cărţile anului semnate de anumiţi autori. Să venim cu plăcere la cele mai noi expoziţii. Să nu trecem cu vederea ultimele premiere din teatru. Pentru un anumit public, nu cel mai numeros, astea sunt lucruri de la sine înţelese. Pentru publicul larg realităţile culturale se consumă în teritorii tot mai greu de cuprins în forme”.

Amplul articol „Basarabia literară în anul Centenarului”, semnat de Mircea V. Ciobanu, este consacrat producției literare din 2018. „În general, am putea să spunem că tot ce rămâne preţios în acest an sunt cărţile!”.

Lucia Țurcanu publică un comentariu literar cu titlul „Numele tău. După 50 de ani”, analizând ediția jubiliară a volumului „Numele tău” de Grigore Vieru, apărută la editura Cartier, cu o prefață consistentă de Bogdan Crețu.

Revista, o bucurie pentru cititorul cultivat

Mai citim un interviu de proporții cu Leo Butnaru, realizat de Ludmila Șcebneva care îi propune interlocutorului ca discuția să se desfășoare sub genericul „Filosofia faptei”. Ne-au impresionat mărturisirile lui Leo Butnaru, din care cităm: „Cercetarea izvoarelor entropice, tentaţia de a le interpreta pe cele aflate cer pregătire, competenţă, abilitate, dar şi atenţie, minuţiozitate, strădanie şi îndelungă rămânere în tranşeele bibliotecilor. Iar căutarea mijloacelor lingvistice adecvate în procesul de traducere ţine şi ea de arhivă, acribie, insistenţă, voinţă, necedare, strădanie ş.a.”.

După interviu, urmează eseul „Despre „viteza” de elaborare literară”, semnat de Leo Butnaru care ne vorbește despre cât de mult și repede au scris mari autori din literatura lumii.

La rubrica „Oul didactic”, Nicolae Leahu publică un text despre „Poemul alcoolicilor” de Ion Mureșan, un poem antologic din volumul „Cartea Alcool”.

Criticul literar ieșean Bogdan Crețu îi dă o înaltă apreciere poeziei lui Eugen Cioclea, numindu-l „maestrul din umbră al post-optezeciştilor basarabeni” (este analizată în acest text antologia lui Eugen Cioclea „Daţi totul la o parte ca să văd”, apărută la Ed. Cartier, cu o prefață de Emilian Galaicu-Păun).

Valentina Tăzlăuanu merită Premiul Național al R. Moldova

O foarte interesantă prezentare a cărții „Limba de hârtie” de Tamara Cărăuș ne face Vladimir Beșleagă, el publică pagini din jurnalul său despre felul cum a citit cartea, în august 2018, și cum a perceput-o. Iată câteva fragmente din însemnările lui Vladimir Beșleagă: „Cartea Tamarei Cărăuş e, s-ar părea, adică se vrea un studiu academic, bine echilibrat, argumentat. Dar fiind prezent filonul/fiorul memorialistic, ea deviază de la intenţiile autoarei şi vine să ni se prezinte (oarecum) ca un roman, „Romanul unei idei”, al Ideii de Limbă!”. Dintre amintirile autoarei, frapează cea despre o zi în care, aflându-se într-un sat, Tamara a încasat un pumn în ochiul stâng, de la un tip, doar pentru faptul că ea vorbea atlfel decât ceilalți.

Un complicat și halucinant poem (un fragment, de fapt), savuros prin stilul său „balcanic”, ne oferă Nicolae Leahu, titlul poemului e cât se poate de sugestiv – „Cronograful de la Bălţiburg”.

Tatiana Potâng semnează articolul „Cartea care bate filmul” despre dilogia lui Mihai Ștefan Poiată consacrată formației „Noroc” și lui Mihai Dolgan.

Aliona Grati publică studiul „Regele Mihai al României şi Basarabia (II)”.

„Scrisoare către Harriet Shaw Weaver” de James Joyce ne este oferită într-o traducere frumoasă de Marcel Gherman. Mai putem citi un fragment din romanul „Anul potopului” de Eduardo Mendoza, traducere de Valentina Buzilă, precum și rubricile „Evenimente”, „Raft”, „Bref”, „Revista revistelor”, ce conturează, de asemenea, individualitatea și eleganța revistei „Sud-Est cultural”.

Valentina Tăzlăuanu merită pentru cărțile sale și pentru revista „Sud-Est cultural” Premiul Național al R. Moldova. Dar alții iau acest premiu, întotdeauna alții.

Irina Nechit