Vadul lui Isac, sub carantină forţată

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor anunţă că nu există riscul de extindere a focarului de antrax

_DSC7animalephotoNadea Roscovanu PhotographyFocarul a pornit cel mai probabil de la cei trei viţei pe care i-a cumpărat proprietarul fermei din satul Vadul lui Isac de la nişte ţigani din Râşcani, viţei care nu au fost vaccinaţi contra infecţiei de antrax. Până la închiderea ediţiei ziarului, zece persoane erau suspectate de medici având antrax, formă cutanată. Primul bolnav de această boală a fost înregistrat pe 3 august în satul Vadul lui Isac, raionul Cahul.

Șase locuitori din satul Vadul lui Isac, raionul Cahul, sunt în prezent internați în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău. Cea de-a șaptea urma să ajungă în Capitală în decursul zilei de ieri. Alte 38 de persoane care au fost în contact cu animalele sau au consumat carnea obţinută de la animalele bolnave sau suspecte la boală sunt sub supravegherea medicilor. Dintre acestea, 33 sunt locuitori ai satului Vadul lui Isac, trei sunt din Cotihana şi doi – din Colibaşi.

Cauza decesului al unei persoane, suspectată de infectarea cu antrax, nu a fost confirmată, urmând să fie stabilită de un consiliu medical.

Şeful Direcţiei sănătatea animalelor, Nicolae Grati, care a fost miercuri, 10 septembrie, la Vadul lui Isac, la locul focarului de antrax, ne-a explicat de unde poate veni infecţia. „La 24 aprilie, în localitatea Vadul lui Isac, Cahul, au fost vaccinate peste 50 de capete de bovine. Nicolae Coteţ, proprietarul fermei, a cumpărat, prin intermediul internetului, de la nişte ţigani din Râşcani trei viţei care aveau atunci două luni, la această vârstă însă nu se aplică vaccinarea.

Proprietarul nu avea autorizaţie sanitară veterinară, certificat, statut clinic, fişele de mişcare, certificat de bovine, nimic de la proprietarii capetelor de bovine. Şi deoarece proprietarul nu a declarat lotul de animale conform legislaţiei, nu a fost aplicată vaccinarea contra infecţiei cu antrax”, ne-a relatat Nicolae Grati. Acesta a mai spus că, în fiecare an, are loc vaccinarea animalelor contra antraxului şi a altor maladii pe întreg teritoriul republicii. „Pe moment, satul Vadul lui Isac este sub carantină forţată, acolo se interzice orice mişcare, deplasare, sacrificare, după care va fi sub supravegherea veterinarilor. În zonă sunt repartizaţi veterinari care monitorizează situaţia. Pentru fiecare caz de mortalitate a animalelor se vor recolta probe pentru identificarea infecţiei. Nu există riscul de extindere a focarului”, ne-a spus şeful Secţiei sănătatea animalelor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Pe numele proprietarului fermei, Nicolae Coteţ, a fost iniţiată o anchetă, deoarece acesta nu deţine avizele veterinare necesare. Ultimul nu a răspuns la telefon pentru a da declaraţii.

Starea pacienţilor este stabilă

Se ştie că oamenii pot contracta antrax în urma sacrificării animalelor sau a consumării cărnii. Forma de antrax depistată la Cahul este cutanată, prin urmare, nu se transmite de la om la om. Directorul Spitalului „Toma Ciorbă”, Victor Deatisen, a declarat că cei şase pacienţi care sunt internaţi s-au îmbolnăvit de la un viţel pe care l-au sacrificat. Pe moment, starea lor este stabilă, însă vor rămâne spitalizaţi circa două săptămâni. Medicii Centrului de Sănătate Publică din Cahul, în urma inspecţiei, au identificat şi alte 20 de persoane care s-au aflat pe teritoriul fermei. Deşi nu prezentau simptome de îmbolnăvire cu antrax, toţi oamenii au fost supuşi unui tratament de profilaxie cu antibiotice. Medicii dau asigurări că maladia nu are şanse să capete proporţii.

Cum să procurăm carne

Când merg să procure carne, consumatorii trebuie, în primul rând, să acorde atenție aspectului produsului. Carnea proaspătă are un miros caracteristic speciei animalului sacrificat şi o culoare cuprinsă între roz-pal şi roşu-închis. Muşchii trebuie să fie puţin umezi, dar să nu lase pete. Consistenţa cărnii trebuie să fie compactă, elastică; gropiţa formată cu degetul trebuie să se niveleze rapid.

Grăsimea nu trebuie să aibă miros de râncezire. Dacă carnea are miros impropriu cărnii proaspete, atât la suprafaţă, cât şi în profunzime, nu riscaţi consumarea ei. Termenul de valabilitate al cărnii trebuie să fie inscripţionat de către producător pe eticheta produsului, iar pentru carnea proaspătă cereţi să vi se prezinte certificatul veterinar unde trebuie să fie indicată data sacrificării şi termenul de valabilitate a cărnii.

Evitaţi procurarea produselor alimentare de la vânzătorii care au mâinile murdare, cu răni pe mâini, care nu au echipament special şi nu asigură cerinţele de securitate a alimentelor. După ce aţi indicat vânzătorului produsele alese, fiţi atenţi, ce vi se pune pe cântar şi la indicaţiile acestuia. (Lilia Cojocaru, serviciul de presă a Agenţiei Pentru Protecţia Consumatorilor )

Ce este antraxul

Antraxul este o boală infecţioasă produsă de Bacillus anthracis. Forma cutanată este mai uşoară, locul de pătrundere a bacilului în organism fiind pielea care a ajuns în contact cu agentul patogen. Letalitatea pentru această formă este joasă. Sursa de infecţie pentru oameni sunt animalele bolnave – porcinele, bovinele, ovinele, de asemenea solul contaminat cu sporii bacilului de antrax (focare telurice).

Omul se poate molipsi de antrax în procesul activităţilor de îngrijire a animalelor bolnave, prioritar la sacrificarea acestora (contact cu produsele animalului bolnav – pielea, carnea, lâna), de asemenea, în cazul consumului cărnii contaminate, cât şi al activităţilor agricole efectuate în focarele telurice de antrax.