V. Beşleagă: „În cărţile anului 2010 e o explozie de imaginaţie care nu s-a mai produs altădată”

Interviu cu scriitorul Vladimir Beşleagă, preşedintele Juriului premiilor USM

–      Stimate dle Vladimir Beşleagă, ca preşedinte al juriului premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova, aţi citit cele mai importante cărţi apărute la Chişinău în 2010. Ce particularităţi ale textelor v-au impresionat?

 

E îmbucurător că anul trecut au apărut cărţi de o mare varietate, m-a impresionat diversitatea genurilor, a formulelor literare şi artistice. S-au acumulat destul de multe texte de calitate, aşadar a fost un an literar cu o ofertă bogată. Scriitori din diferite generaţii au propus diferite stiluri, formule, depăşind provincialismul, abordând subiectele dintr-o perspectivă mai largă. Poezia lor e foarte dezinhibată, proza e plină de imaginaţie. Autorii şi-au declanşat fantezia, fără niciun fel de impedimente, de îngrădiri sau restricţii. E interesant că la ediţia curentă a premiilor USM a predominat proza. La concurs au fost nominalizate 7 romane şi 6 cărţi de poezie.

De asemenea, aş vrea să spun că juriul a fost bine selectat, din componenţa lui au făcut parte oameni cu gust, cu principii literare ferme: Teo Chiriac, Mircea V. Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Ion Ciocanu, Adrian Ciubotaru, Dumitru Crudu şi Eugen Lungu. S-a făcut o preselecţie severă, s-a discutat mult, în câteva reprize. Jurizarea a fost dificilă, pentru că în 2010 au scos cărţi personalităţi literare dintre cele mai reprezentative.

 

–      Scriitorii basarabeni sunt receptivi la cele mai grave probleme ale zilei de azi?

 

Scriitorii noştri reacţionează nu doar la cele mai importante evenimente din R. Moldova, dar şi la ceea ce se întâmplă în lume. Literatura modernă nu se cantonează la problematica locală, provincială. Cărţile autorilor basarabeni, apărute în 2010, cuprind un areal larg, care se extinde nu doar în spaţiu, dar şi în timp. De exemplu, în romanul „Nekrotitanium” scris de Mitoş Micleuşanu şi Florin Braghiş acţiunea are o tentă grotescă şi se desfăşoară pe întreg mapamondul. Când s-a mai pomenit ca autorii noştri să-şi poarte eroii pe toată planeta, ca scrierile să fie marcate de globalizare, de mondializare? În alt roman – „Cartea nomazilor din B.” de Val Butnaru, găsim o viziune foarte largă, o sinteză a timpurilor, o readucere în actualitate a istoriei. Iar în cartea lui Vlad Grecu „Unde-s zeii popoarelor învinse”, războiul de pe Nistru se întâlneşte cu războaiele dacilor de pe vremuri. Am observat în cărţile anului 2010 o explozie de imaginaţie creatoare care nu s-a mai produs altădată.

 

–      De ce premiul pentru proză nu a fost acordat de juriu, ci de consiliul USM?

 

Cu proza s-a întâmplat un paradox.  În 2010 au apărut neaşteptat de multe romane, tocmai şapte la număr, toate foarte bune. Dar juriul a discutat în câteva reprize şi nu a putut lua o decizie finală, deoarece nici unul dintre cei doi finalişti, Val Butnaru („Cartea nomazilor din B.”) şi Leo Butnaru („Ruleta românească”), nu a întrunit numărul necesar de voturi, adică mai mult de 50 procente din voturi. Am ajuns la concluzia că actualul regulament al juriului USM e învechit, trebuie schimbat. Într-o astfel de situaţie, a trebuit să intervină consiliul USM, care a hotărât să acorde un premiu de excelenţă pentru proză.

 

–      Ce înseamnă pentru Dvs. 15 iunie?

 

Conducerea USM a decis să organizeze Gala Premiilor USM pe 15 iunie. Nu e o simplă coincidenţă că în aceeaşi zi îl comemorăm pe Mihai Eminescu. Eminescu e axul nostru existenţial de neclintit. Mulţi vor să-l clintească, dar nu vor reuşi.

–      Vă mulţumesc.

 

A dialogat Irina Nechit

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)