Unirea va face Puterea

„Să învăţăm de la înaintaşii noştri, care au pus interesul naţional mai presus de cel personal”

parastas2.f.nadea roscovanu

Pe an ce trece, tot mai mulţi basarabeni sărbătoresc Unirea Basarabiei cu România, votată de deputaţii Sfatului Ţării la 27 martie 1918. Tot mai multe instituţii îşi îndeplinesc misiunea de informare şi educaţie patriotică a populaţiei basarabene, a cărei conştiinţă patriotică a fost spălată de teroarea regimului comunist.

Un parastas pentru deputaţii Sfatului Ţării a avut loc miercuri, de Buna Vestire, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Chişinău. De cinci ani la această biserică se organizează slujbe de pomenire a deputaţilor care au votat Unirea, adunând personalităţi importante: preoţi, istorici, deputaţi din primul Parlament al Republicii Moldova, patrioţi din rândul oamenilor simpli. Parohul bisericii, Petru Buburuz, în fiecare an le aminteşte celor prezenţi la parastas importanţa pomenirii acestor eroi ai neamului: „Datorită faptului că ei şi-au îndeplinit misiunea de aleşi ai poporului, datorită jertfei şi ostenelii lor, noi am avut 22 de ani, puţinii ani timp de secole, în care pământul nostru basarabean a înflorit, s-a dezvoltat, ca apoi iarăşi să vină urgia asupra noastră”.

În dimineaţa acestei zile, sunt chemaţi toţi cei conectaţi spiritual la acest eveniment la ceremonia de depunere a florilor la mormintele foştilor deputaţi ai Sfatului Ţării din Cimitirul Ortodox Central din Chişinău. Aici se va ţine şi un parastas (ora 11.30) la mormântul deputatului Vasile Cijevschi, restaurat recent de către Primăria Chişinău. Pe 27 martie, ora 10.00, la Mitropolia Basarabiei se va ţine un Tedeum. La ora 12.00, toţi preoţii vor merge la monumentul Sfântului Ştefan cel Mare şi vor depune flori.

„Nu mai avem aşa bărbaţi ai neamului”

Un important discurs a ţinut la acest parastas Preasfinţitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului: „Consecinţele Unirii au fost benefice, totul s-a înviorat în spaţiul nostru, atât pe plan economic şi social, cât şi pe plan cultural, educaţional, totul a prins viaţă în acest spaţiu. E regretabil că doar 22 de ani a durat această perioadă, pentru că vecinii hulpavi şi neprieteni au tulburat mersul lucrurilor din acest spaţiu. Consecinţele le mai resimţim şi astăzi. Când facem comemorarea evenimentelor care au contribuit la unitatea neamului românesc, este pentru noi o lecţie, care ne îndeamnă să medităm la ceea ce facem astăzi, cu ce putem contribui noi la unitatea neamului nostru”.

„Când comemorăm actul unirii, de fapt ne mai amintim încă o dată cine suntem şi care sunt faptele noastre. Să învăţăm de la înaintaşii noştri, care au pus interesul naţional mai presus de cel personal. E adevărat ce a spus părintele Buburuz, că în timpurile noastre aproape nu mai sunt asemenea bărbaţi ai neamului care, luminaţi fiind, au hotărât atunci, în 1918, unirea Basarabiei cu patria mamă. Nouă ne rămâne, în special clericilor, să ne rugăm pentru sufletele celor adormiţi. Să ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să ridice bărbaţi destoinici care să repete fapta înaintaşilor noştri. Veşnică pomenire tuturor celor care au votat. E datoria noastră să ne rugăm pentru ei. Îi felicităm pe toţi cei care comemorează aniversarea, care ţin la date importante din istoria neamului nostru”, a relevat părintele Antonie de Orhei.

Adevărul pătrunde mai greu

Tot mai mulţi basarabeni simpli sărbătoresc ziua Unirii Basarabiei cu România. Istoricul Ion Negrei ne explică de ce se trezeşte atât de lent conştiinţa în rândul populaţiei basarabene: „Este cunoscut faptul că adevărul pătrunde mai greu. Faptul că iniţial, prin anii 90, acest eveniment era marcat de cercuri mai înguste – de unii intelectuali şi de unele organizaţii non-guvernamentale, Asociaţia Istoricilor, Uniunea Scriitorilor etc., vorbeşte că această pătură era mai informată despre data produsă la 27 martie 1918. Încetul cu încetul, datorită insistenţei, perseverenţei, pătrunderii informaţiei la alte categorii de populaţie, s-a ajuns că astăzi marcăm acest eveniment într-un cadru mai larg şi chiar în cadru academic. Aş vrea să ajungem ca evenimentul acesta luminos din istoria Basarabiei, a neamului nostru, să fie marcat şi la nivel politic în Republica Moldova. Deocamdată suntem la o etapă intermediară”.

„Preşedintele n-a planificat participarea la acest eveniment marcant”

Am fost plăcut surprinsă să văd că peste 100 de senatori și deputați din Parlamentul de la București și-au lăsat miercuri costumul acasă pentru a purta tricouri cu mesajul ,,Basarabia e România – 27 martie 1918”. Inițiativa vine pe cale parlamentară din partea grupului ,,Prietenii Unirii”, care reunește senatori și deputați din toate partidele politice. „Unirea” nu se sărbătoreşte însă şi de demnitarii de la Chişinău. Pesemne, şi la ei „adevărul pătrunde mai greu”. Iată ce mi-a răspuns Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al Preşedintelui Nicolae Timofti, după câteva secunde de ezitare, la întrebarea cum va marca preşedintele Republicii Moldova cei 97 de ani de la acest eveniment: „Preşedintele nu a planificat participarea la evenimente publice în legătură cu acest eveniment marcant. În ceea ce priveşte modul personal în care preşedintele va sărbători, acesta e mai puţin de interes public”.

„Trimiteţi o solicitare şi vă vom răspunde în timpii prevăzuţi”

Am sunat şi la serviciul de presă al Parlamentului RM. Iată ce mi-a răspuns ieri Victoria Ocară despre planurile de azi ale preşedintelui legislativului, Andrian Candu: „Am putea vorbi mai târziu, pentru că ştiţi că preşedintele e acum în vizită oficială la Bucureşti şi n-am reuşit deocamdată să planificăm pentru ziua de mâine activitatea dumnealui”. Mai târziu, Ocară nu a mai răspuns la telefon. Aurelia Peru-Bălan, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Chiril Gaburici, nu a ştiut nici ea ce să-mi răspundă: „Despre acest subiect încă n-am reuşit să vorbim cu premierul. Domnia sa a semnat (joi – n.a.) un document de importanţă majoră pentru R. Moldova, programul de asistenţă ENPARD, care înseamnă 64 de milioane de lei pentru RM, în situaţia când mâine agricultorii ne ameninţă cu greve. Dar la subiectul acesta, dacă aveţi nevoie de o declaraţie oficială, trimiteţi vă rog pe adresa presa gov.md o solicitare şi noi vă vom răspunde în timpii prevăzuţi”, ne-a răspuns noua purtătoare de cuvânt a premierului Gaburici. Nu am mai sunat, sunt sigură că era să îmi răspundă ca şi Ocară, în „timpii prevăzuţi”.

Primăria municipiului Chișinău, în parteneriat cu Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, organizează, la 27 martie 2015, o suită de manifestări culturale cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România. Programul de manifestări include organizarea Conferinţei ştiinţifice „Unitate Naţională – Identitate Europeană” cu prilejul aniversării a 97-a de la Unirea Basarabiei cu România, la care vor participa cu comunicări personalități marcante din diverse domenii: istorici, politicieni, foşti deputaţi ai primului Parlament al Republicii Moldova, ales în mod democratic (1990-1994).
Acest for se va desfăşura în incinta Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, str. Alexei Mateevici 111, anume în localul unde, la 27 martie 1918, deputaţii Sfatului Ţării au votat Unirea Basarabiei cu România.