Unirea între dreptul la exprimare şi securitatea publică

VOX: „Unioniștii au dreptul să manifesteze”

Platforma civică Acțiunea 2012 a anunțat organizarea unui Marș al Unirii la Chișinău. „10.000 de unioniști vor mărșălui duminică, 16 septembrie, cu steaguri tricolore și mesaje de unitate națională pe străzile Chișinăului. Suntem deciși să dăm un semnal clasei politice și cetățenilor din cele două state românești că reunificarea Republicii Moldova și a României este deja un proces ireversibil”, am citat din mesajul platformei.

Vadim VASILIU

Ca răspuns, mai multe organizații de stânga au anunțat că se vor opune acestui marș. În special PCRM, ai cărui lideri, la 5 august, se aflau în fruntea contramanifestanţilor de la Bălţi, a adresat o scrisoare deschisă către primarul general de a retrage autorizația unioniștilor „pentru a evita provocările și victimele”. Liderul PSD, Victor Șelin, a declarat că „este gata să ia arma în mâini pentru a-și apăra țara de români”.

JURNAL a încercat să afle atitudinea chișinăuenilor față de Marșul Unirii.

„Drum anevoios”

„Fiecare are voie să-și expună părerea în țara asta. Comuniştii au voie să-și exprime părerea în altă zi, nu să arunce cu pietre în oameni. Drumul nostru spre Europa e cam anevoios. Ar fi o șansă de a ne integra mai ușor cu ajutorul României”, crede Valeriu Grigoriță, 45 de ani.

„Când organizaţiile ruseşti fac manifestaţii nimeni nu li se opune. Eu cred că cei care sunt împotriva la „gheorghievskaia lentocika” au o atitudine mult mai omenească decât cei care se opun Marşului Unirii”, spune Alexandru Bodrug, 30 de ani.

Suveranitatea vs dreptul la exprimare liberă

„Susțin suveranitatea țării și nu cred că voi participa vreodată la asemenea marșuri. Ceea ce s-a întâmplat la Bălţi nu trebuie să se întâmple la Chişinău. De aceea, cred că Marşul Unirii trebuie anulat. Nu știu dacă poliţia va opri violenţele, ba dimpotrivă”, e părerea lui Valentin, 24 de ani.

„Trebuie să se asigure securitatea. Pe alţii care umblă cu uniuni vamale nimeni nu-i împiedică!”, conchide Ion, 63 de ani.

„O provocare!”

„Provocările întotdeauna se arată a fi paşnice. Dacă veți intra pașnic, cu flori, la vecinul dumneavoastră și-i veți cere să se mute din apartament, credeți că vă va întâlni cu zâmbete și flori? Cine, în cazul acesta, va fi de vină că veți primi la bot (în cel mai bun caz)? Acest marș este o pură provocare!”, scrie Marina pe un site de socializare.

Convenția CE oferă răspunsul

Comentatorul politic Victor V. Guzun consideră că marșurile stradale trebuie restricţionate şi aduce în acest sens câteva argumente. Potrivit lui Guzun, Convenţia Consiliului Europei cu privire la apărarea drepturilor omului oferă răspunsul evident la problema discutată. Astfel, Articolul 10 (1) al Convenției prevede „dreptul la libertatea de exprimare”, iar Articolul 11 (1) prevede că „Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi de asociere”. În acelaşi timp, alineatele (2) din ambele Articole prevăd că exercitarea acestor drepturi poate fi supusă unor… condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru… siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor”.

„În acest sens, soluţia se află la suprafață: orice manifestație publică trebuie să fie avizată nu doar de autoritățile publice locale, ci și de forțele de ordine. Altfel spus, ca exemplu, forma de manifestație prin marșuri stradale poate fi interzisă. Și această măsură trebuie aplicată „la pachet” atât pentru manifestanți, cât și pentru contramanifestanţi”, opinează Guzun.

Sunt sau nu provocări?

Ion Tăbârță, vicedirectorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, punctează: „Adepții marșului au tot dreptul la libera exprimare. Cred că atunci când se stabileşte traseul acestui marș, trebuie găsite localități unde această idee are o susținere mai mare. De exemplu, în raioanele din centrul RM – Hâncești, Nisporeni, Călărași, Ungheni, Orhei ș.a. – ideea unionismului a fost susținută de un segment mai larg”, a specificat Ion Tăbârță.

The following two tabs change content below.