Unii deputaţi europeni nu au ascuns că sunt dezamăgiţi de prestaţia premierului Pavel Filip

foto-_j0a2079

Un guvern nu este proeuropean doar dacă declară acest lucru, ci dacă întreprinde acţiuni concrete de reformare şi de implementare a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Este mesajul clar pe care l-a primit la Bruxelles prim-ministrul R. Moldova, Pavel Filip, de la oficialii europeni.

Prima vizită la Bruxelles s-a dovedit a fi una dificilă pentru premier. După discursul rostit în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, acesta a fost supus unui adevărat test de întrebări răspunsuri, pe cât de provocatoare, pe atât de importante pentru cetăţenii R. Moldova. Filip a fost întrebat: Ce acţiuni va întreprinde pentru a dezoligarhiza viaţa politică de la Chişinău, ce va întreprinde pentru a scăpa partidul din care face parte şi politica din R. Moldova de sub influenţa lui Plahotniuc? Ce acţiuni întreprinde pentru a îmbunătăţi funcţionarea Centrului Naţional de Integritate şi a Centrului Naţional Anticorupţie? Ce întreprinde pentru a recupera miliardul furat din sistemul bancar? Planifică acesta o cooperare cu instituţiile europene, care au experienţă în spălarea banilor, în combaterea fraudelor şi a evaziunii fiscale, pentru a recupera aceşti bani?

Controversatul om de afaceri, liderul PD Vladimir Plahotniuc, în viziunea deputatului european Cristian Preda, este o povară în procesul de integrare europeană a R. Moldova. „Am să vă adresez întrebarea pe care i-am pus-o aici şi lui Andrian Candu. El nu a răspuns la întrebare. Ce faceţi dvs. personal pentru a scăpa partidul din care faceţi parte şi politica din R. Moldova de sub influenţa lui Plahotniuc? Pentru că dacă există astăzi o povară în calea integrării europene a R. Moldova, este acest oligarh”, a declarat europarlamentarul Cristian Preda.

Gafa lui Filip

Răspunsul premierului a fost vag şi evaziv. Filip a declarat cu privire la dezoligarhizarea sistemului că, în viziunea sa, „dar şi a întregii echipe”, problemele cu care se confruntă R. Moldova pot fi rezolvate nu doar printr-un schimb de politicieni sau partide de la guvernare, „ci prin acţiuni şi schimbări sistemice”. „În proiectul de lege pentru bugetul de stat al anului 2016 sunt prevăzute fondurile necesare pentru finanţarea partidelor politice. Asta ar fi din punctul meu de vedere soluţia mea pentru independenţa partidelor politice şi nicidecum să fie dependente de o persoană sau de un grup de persoane. Atunci putem vorbi de oligarhizare şi de o influenţă a persoanelor în stat”, a răspuns Filip.

În ce priveşte anchetarea jafului din sistemul bancar, Filip nu doar că a dat un răspuns vag, ci şi greşit: „Frauda bancară care a destabilizat situaţia politică, până la urmă, la Chişinău, trebuie să continue…”, a spus el fără a reveni cu corectări. Acesta a mai spus că raportul companiei „Kroll”, care investighează „jaful secolului”, va fi gata în curând. „Dar şi mai importante sunt acţiunile pe care le întreprindem ca asemenea fraude să nu se mai repete. A fost elaborat deja un set de legi care vin să fortifice Banca Naţională şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare, acest set fiind aprobat deja în prima lectură de Parlament. În plus, a fost învestit un nou guvernator al Băncii Naţionale, prin concurs transparent. La acest proces a participat şi un consilier de nivel înalt din UE”, a menţionat Pavel Filip.

Dezamăgiţi de prestaţia lui Filip

Unii deputaţi europeni nu au ascuns că sunt dezamăgiţi de prestaţia premierului. „Sunt dezamăgit de răspunsurile pe care le-am primit astăzi de la prim-ministrul R. Moldova. I-am transmis în şedinţa Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European că la Chişinău este nevoie de un guvern proeuropean, având în vedere beneficiile multiple ale apropierii de UE pentru cetăţenii R. Moldova şi că, pentru mine, un guvern nu este proeuropean doar dacă declară acest lucru, ci dacă şi implementează Acordul de asociere cu UE. L-am mai rugat pe prim-ministrul Pavel Filip să-mi ofere o descriere a situaţiei economice de la Chişinău având în vedere că moneda naţională îşi pierde din valoare, inflaţia a crescut la un nivel maxim, iar investiţiile străine scad. În răspunsul domniei sale, mi-a spus doar că Guvernul a propus legislaţie, dar nimic despre ce cuprind acele proiecte de legi şi ce paşi concreţi au întreprins”, a afirmat deputatul european Siegfried Mureşan. De asemenea, premierul s-a eschivat să răspundă la întrebarea: de ce nu ia în calcul o colaborare cu instituţiile UE la investigarea jafului din sistemul bancar?

Politizarea instituţiilor statului continuă

Observatorul politic de la Fundaţia Jamestown, Vladimir Socor, consideră că premierul urma să prezinte la Bruxelles dovezi clare privind depolitizarea instituţiilor statului şi acţiuni credibile privind anchetarea fraudei din sistemul bancar. El însă a recurs la o prezentare făcută într-un limbaj de lemn, birocratic, prin care s-a eschivat de la a numi probleme şi a identifica soluţii.

Or, demisia procurorului general şi înlocuirea acestuia cu prim-adjunctul său Eduard Harujen, un personaj devotat lui Vladimir Plahotniuc, numirea cu scandal a lui Mihai Poalelungi în fruntea CSJ, exercitarea nestigherită a mandatului de primar de Orhei a lui Ilan Shor, principalul bănuit în dosarul fraudei bancare, lipsa de acţiuni în legătură cu cedarea ilegală a Aeroportului Internaţional Chişinău către unele firme ruseşti demonstrează că influenţa lui Vladimir Plahotniuc se extinde.

„Dl Filip, la Bruxelles, ar fi trebuit să se ocupe de toate aceste probleme, să spună ce a făcut guvernarea sau ce are de gând să facă guvernarea pentru aceste probleme. În loc de aceasta, prezentarea dlui Filip pe care am privit-o a fost una într-un limbaj de lemn, un limbaj birocratic, un limbaj care s-a ferit de la a numi şi identifica problemele, dar nicidecum de a oferi soluţii”, a declarat Socor.

The following two tabs change content below.