Unde dai şi unde crapă!

DERUTĂ // „Din cauza numărului mare de dosare, odată cu lichidarea judecătoriilor economice, corupţia se va extinde în instanţele de fond”

După mai multe încercări, vineri, 22 iulie, parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege privind lichidarea instanţelor economice. Autorii proiectului au invocat mai multe motive: dificultăţile întâmpinate de agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu, dar sunt obligaţi să apeleze în instanţele judecătoreşti economice din Chişinău, gradul înalt de corupţie din cadrul instanţelor economice, precum şi dosarele costisitoare pierdute la CEDO din vina judecătorilor de la aceste instituţii.

Competențele judecătoriilor economice urmează a fi transmise instanțelor de drept comun. Lichidarea totală a acestor instituţii, potrivit ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, se va face timp de jumătate de an. Totodată circa 25 de judecători din cadrul instanţelor economice vor fi detaşaţi în judecătoriile de drept comun. Mulţi din ei deja îşi fac griji în legătură cu trecerea la noile locuri de muncă.

Derută în rândul judecătorilor

„În instituţia noastră activează 12 judecători, majoritatea sunt tineri şi doresc să-şi continue activitatea. Din afirmaţiile ministrului Justiţiei, am înţeles că vor fi organizate concursuri de angajare şi pentru o funcţie vor concura trei–patru judecători. Evident nu toţi vor câştiga concursul. Judecătorii îşi fac griji dacă îşi vor găsi sau nu locuri de muncă”, a declarat pentru JURNAL preşedintele interimar al Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău, Victor Orăndaş.

Pe moment, în cadrul acestei instituţii se găsesc pe rol 6635 de dosare. Aproximativ câte 600 de dosare îi revin fiecărui judecător. Conform prevederilor noii legi, cel puţin un sfert din acestea vor ajunge să fie examinate în instanţele de drept comun. „După publicarea legii în Monitorul Oficial, cancelariile judecătoriilor economice nu vor mai recepţiona dosare, acestea vor fi soluţionate în instanţele de drept comun. Totuşi, în jumătate de an nu vom reuşi să examinăm toate dosarele pe care le avem acum pe rol”, a mai spus Orăndaş.

„Corupţia va creşte în instanţele de fond”

La rândul său, Galina Bostan, preşedintele Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei, cea care a efectuat o expertiză a acestui proiect de lege, e de părere că prin desființarea acestor instanțe va avea loc aglomerarea instanțelor de fond (cuvântul-cheie), or, proiectul nu prevede suplimentarea numărului de judecători în acestea. „Acum, în instanţele de fond, unui judecător în revin lunar 60 – 70 de dosare. Este un volum mare de lucru. Vă imaginaţi ce înseamnă pentru un agent economic – cu conturile blocate şi cu sechestru aplicat pe bunuri – tărăgănarea examinării dosarului? Mai e o problemă, cine va examina cazurile legate de insolvabilitatea unor întreprinderi, dosare examinate până acum de Curtea de Apel Economică? Din păcate, nu avem în raioane judecători pregătiţi în domeniul insolvabilităţii. Pentru aceasta e nevoie ca judecătorul să aibă şi studii economice. Există mai multe probleme tehnice pentru care legea, cel puţin pe moment, nu oferă soluţii”, a mai spus expertul. Bostan a mai declarat că, în astfel de circumstanţe, corupţia, căreia politicienii consideră că i-au găsit o soluţie la centru, îşi poate întinde tentaculele în instanţele de fond şi va fi resimţită în special de cetăţenii de rând.

Colegiul economic nu va fi desfiinţat

Amintim că până acum în RM litigiile economice erau examinate de judecătoriile economice de circumscripţie, de către Curtea de Apel Economică şi, în fază finală, în cadrul Colegiului economic de la Curtea Supremă de Justiţie.

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a ţinut să precizeze că Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie va fi păstrat şi, pe viitor, va purta denumirea de Colegiu comercial. „Au fost opinii diferite. Unii consideră că nu merită să păstrăm specializarea în cadrul colegiului, ci să specializăm doar judecătorii. Am optat pentru varianta de mai sus, pentru că a fost cea acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii, MJ şi Comisia juridică a Parlamentului. Pe viitor, vor fi revăzute şi atribuţiile CSJ, care urmează să devină o instanţă de casare, care va avea scopul să asigure aplicarea uniformă a legislaţiei”, a spus Efrim. Alexandru Arseni, doctor în drept, a declarat pentru JURNAL că, deşi există păreri împărţite dacă e bine sau nu să fie păstrat Colegiul economic, pentru început este bine ca la nivel de instanţă de recurs să se menţină această specializare.

Salarii conform competenţelor

Deputații califică aprobarea proiectului, care prevede lichidarea instanţelor economice, drept „o primă rândunică în reforma justiției”.
În cadrul şedinţei Parlamentului s-a mai propus aprobarea unor garanţii suplimentare pentru preşedinţii judecătoriilor economice, ca acestora să li se păstreze salariile de preşedinte de instanţă în cazul în care ar fi acceptat o funcţie mai puţin retribuită. La insistenţa liderului PL, Mihai Ghimpu, propunerea a fost respinsă. Potrivit ministrului Efrim, un preşedintele al unei judecătorii economice beneficiază în prezent de un salariu de circa 6000 de lei. De această retribuţie ar fi beneficiat patru persoane.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.