Un studiu despre democratizarea învățământul superior arată metehnele din R. Moldova, Belarus şi Ucraina

_DSC3044

Un studiu realizat de Agenția pentru expertiză socială şi politică din Lituania în perioada august-decembrie 2015 despre procesele de democratizare a sistemului de învățământ superior în R. Moldova, Belarus şi Ucraina arată că în Belarus alegerile în organele studențești nu sunt libere şi universale, fiind adesea o simplă formalitate pentru aprobarea candidaturilor înaintate de administrație.

Deciziile luate de Consiliul de studenți nu sunt valabile fără aprobarea administrației universității şi nu au un impact real asupra vieții universitare, cu excepția domeniului de organizare a activităților de agrement şi sport.

Organizațiile primare ale Uniunii Republicane a Tineretului (Белорусский республиканский союз молодежи – un analog al Komsomolului sovietic) în instituțiile de învățământ superior nu pot fi considerate asociații obștești independente și organisme de autoguvernare studențească, fiind constituite şi finanțate (inclusiv prin fonduri secrete) de administrația de stat pentru a-și sprijini politica oficială de tineret în instituțiile de învățământ superior. De altfel, pentru a menține componenţa organizațiilor, Uniunea Republicană a Tineretului din Belarus a recurs la diverse metode de presiune asupra studenților.

În cazul R. Moldova, raportul consemnează progresele determinate în mod direct de adoptarea legii Codul Educației (iulie 2014). Codul Educației a stabilit cadrul legal al reformelor și modernizării sistemului educațional în contextul proceselor de integrare europeană a R. Moldova şi în conformitate cu rigorile Procesului de la Bologna, și Strategiei Educaţia 2020 propusă discuției publice în septembrie 2013.

În R. Moldova își desfășoară activitatea o serie de asociații studențești în calitate de organizații de autoguvernare studențească sau organizații ale societății civile, reprezentând la nivel universitar și național interesele comunității studenților. Principalele probleme cu care se confruntă acestea sunt barierele administrative în procesul de înregistrare a statutului juridic al organizațiilor studențeștii în calitate de organizații ale societății civile şi, prin urmare, dificultăți în accesarea/atragerea de fonduri ale programelor internaționale, lipsa autonomiei financiare în cadrul sistemului administrativ al universităților.

Este de menționat că în R. Moldova nu a fost atestată activitatea Consiliilor de supervizori (Supervisory Board, în statele occidentale), deși acest organ ar putea fi un instrument eficace în organizarea și perfecționarea procesului de învățământ, îmbunătățirea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățământ superior, accesarea şi atragerea fondurilor extrabugetare. În plus, studiul recomandă implicarea în activitatea organelor de conducere ale instituțiilor superioare de învățământ a reprezentanților comunității sau asociațiilor părintești.

Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul materialului este în responsabilitatea Agenției pentru Expertiză Socială și Politică (Lituania)/Institutul de Istorie Socială (R. Moldova) și nu reflectă opinia Uniunii Europene.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)