Un strigăt în tăcere // DISCRIMINARE

Surdomuţii din Republica Moldova, deşi beneficiază de anumite facilităţi, sunt supuşi permanent discriminării şi umilinţei

În R. Moldova, majoritatea persoanelor cu deficienţe de auz sunt şomeri, deşi ar putea munci. Ghidaţi de prejudecăți, angajatorii refuză să îi angajeze, iar puținele întreprinderi speciale deschise de Asociația Surzilor din R. Moldova reuşesc cu greu să supraviețuiască. Statul le promite ajutor. Legea le asigură facilități, dar cine o respectă?

 

Natalia Şoitu, o femeie trecută de 30 de ani, nu aude deloc.  Femeia îşi reține cu greu lacrimile atunci când „vorbeşte” (în limbajul gesturilor – n.r.) despre soarta sa. E orfană, nu lucrează de mai bine de cinci ani. „În pofida handicapului meu, am sperat că mă voi descurca. Am făcut cursuri de croitoreasă, dar nu mi-am găsit nimic de lucru şi atunci am decis să învăț de cofetar, dar tot nu a vrut nimeni să mă angajeze. Ce folos că am învățat trei ani şi am vrut să lucrez dacă, de fiecare dată când merg să îmi caut de lucru, mi se spune: ‘Ce să fac cu tine? Eşti surdă. Cum să-ți lămuresc ce ai de făcut?’”, povesteşte Natalia.

Recent, femeia a încercat să se angajeze la o firmă unde urma să curețe nuci, era o muncă cu care s-ar fi descurcat lesne, dar nici aici nu a fost acceptată. Directorul i-a spus că nu angajează oameni cu deficienţe. „Acum am aflat că Ministerul Muncii mi-a anulat compensaţiile pentru perioada rece a anului şi ajutorul social de care beneficiam, pentru că mi-a rămas de la părinți casa şi un televizor ca vai de el. Singura mea sursă de existență este pensia de invaliditate de 400 de lei. Ce să mă fac? Unde să mă duc?”, se vaită ea.

Înjosiți de şefi şi colegi

Şi Tatiana Margarint ne confirmă că cei cu probleme de auz nu sunt priviţi cu ochi buni de către angajatori. Ea susține că a lucrat mai mult timp la o fabrică de încălțăminte, dar a fost nevoită să renunţe, deşi avea un salariu mare, pentru că era mereu înjosită de colegii de muncă şi şefi. „Mi-am găsit de lucru la Casa de cultură a Asociației Surzilor. Primesc mai puțin, dar pot comunica cu oameni ca şi mine. Am salariul 1400 de lei şi o pensie de 530 de lei. Soțul şi fiica sunt şi ei surdomuți. E greu, dar încercăm să ne descurcăm”, afirmă Tatiana.

La sate situaţia e şi mai grea

Potrivit Nataliei Babeci, managerul Asociației Surzilor din R. Moldova, în prezent, în RM sunt aproximativ 3500 de persoane mature cu deficiențe de auz. 80% din cele aflate în capacitate de muncă sunt şomere. „Persoanelor care nu aud le este foarte complicat să îşi găsească un loc de muncă. De mai mult noroc au parte cei pe care îi pot ajuta părinții sau rudele să se angajeze, dar majoritatea vin la noi la Asociație şi ne roagă să le găsim de lucru. Căutăm prin anunțuri şi încercăm să convingem angajatorii. Dacă se duc singuri, nu sunt primiți”, ne explică Babeci.

Ea susține că surdomuții sunt angajați la cele mai prost plătite locuri de muncă: măturători, hamali, croitorese. În construcții vor avea prioritate cei sănătoşi, chiar dacă meseriaşul cu probleme de auz e mai bun.

Şi dacă la Chişinău există măcar o şansă dintr-o sută ca oamenii cu surditate să îşi găsească un loc de muncă, în teritoriu situația este şi mai grea. La sate, oamenii cu astfel de probleme nu au altceva de făcut decât să lucreze cu ziua pe ogoarele consătenilor.

„Statul nu vrea să aibă de a face cu noi”

Pentru a le oferi locuri de muncă persoanelor cu deficiențe de auz, Asociația Surzilor a creat de-a lungul anilor şapte întreprinderi speciale. Astăzi, multe din ele nu mai pot activa, dau în chirie spațiile pe care le dețin. Întreprinderile care mai  funcţionează se confruntă cu probleme serioase, iar angajații sunt nevoiți să stea în concediu forțat cu lunile.

Problema cea mare este lipsa comenzilor. „Noi nu suntem competitivi pe piață. Nu avem posibilități financiare pentru a investi în utilaj. Agenții economici privați ne evită, iar statul nu vrea să aibă de a face cu noi. Legea achizițiilor publice prevede că guvernul poate atribui până la 20% din volum achizițiilor societăților orbilor, surzilor, invalizilor, dar timp de 15 ani am câştigat un singur tender”, ne explică Igor Munteanu, directorul întreprinderii de construcții „Silas”, fondată de Asociația Surzilor.

Acesta este sigur că dacă întreprinderile lor ar putea obține comenzi de la stat, participând la achiziții publice, problemele s-ar rezolva în mare parte. „Se întâmplă că nu lucrăm şi câte trei luni. Iar primăria, să zicem, câte lucrări de reparație efectuează pe an, ce-ar fi dacă ne-ar angaja şi pe noi să le facem? Noi nu cerem să ni se dea pe degeaba, vrem doar să ni se ofere posibilitatea să lucrăm”, spune Munteanu. Întrebat de ce nu încearcă să caute comenzi în sectorul privat, directorul întreprinderii „Silas” afirmă că nimeni nu vrea să aibă de-a face cu  persoanele cu dizabilităţi.

Acest punct de vedere este susţinut şi de Dan Ştirbu, directorul unei alte întreprinderi speciale pentru surdomuţi: „Mi s-a întâmplat să conving o companie de construcții să ne angajeze în calitate de subantreprenori pentru a efectua nişte lucrări. Totul a mers bine până când ei şi-au dat seama că brigada mea e formată din surdomuți. După aceea, au zis că se vor mai gândi şi îmi vor telefona, dar nu au mai revenit. Ei se tem să ia oameni cu probleme de sănătate la lucru. Se tem să poarte răspundere pentru ei. Nu au încredere în noi”.

De la anul va fi mai bine?

Şeful Direcției politici de protecție socială a persoanelor cu dizabilități, din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei (MMPSF), Vasile Cuşcă, afirmă contrariul. Funcționarul susține că statul alocă anual bani pentru dotarea acestor întreprinderi speciale şi pentru plata contribuțiilor în fondul de asistență socială.

De exemplu, în 2012, în acest scop, celor şapte întreprinderi ale Asociației Surzilor le-au fost alocate în total 579 de mii de lei. De asemenea, aceste întreprinderi beneficiază de scutiri de TVA. „Mai mult noi nu putem face. Aceste întreprinderi trebuie să se orienteze singure pe piață. Acum la noi e economie de piață şi aceste întreprinderi sunt la fel ca şi celelalte”, menționează Cuşcă.

Legislaţie

Discriminatorii vor fi sancționați

În ceea ce priveşte politicile de stat pentru încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, şeful Direcției politici de protecție socială a persoanelor cu dizabilități, din cadrul MMPSF, Vasile Cuşcă, susține că Legea privind incluziunea socială care a intrat în vigoare acum o lună prevede că întreprinderile care au 20 şi mai mulți angajați vor fi obligate să ofere 5% din locurile de muncă create persoanelor cu dizabilități. Anual, o inspecție specială va verifica în ce măsură este respectată această prevedere legală.

Deocamdată, mecanismul de implementare a legii este în elaborare, dar Cuşcă promite că, până la anul, legea va fi funcțională, iar agenții economici care vor refuza să angajeze persoane cu dizabilități vor fi sancționați.

 

(citiţi continuarea pe www.investigatii.md)

Mariana Raţă, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

 

Legenda poze

1. Natalia Şoitu are 34 de ani. E orfană, singură şi de cinci ani şomeră

2. Natalia Babeci, managerul Asociației Surzilor din R. Moldova