Un primar care a votat declarația de unire cu România: „Chiar am dori ca Dodon să ne acţioneze în judecată” // INTERVIU

Interviu cu Gheorghe Răileanu, primarul or. Cimişlia

Oraşul Cimişlia este una din localităţile în care autorităţile locale au votat recent declaraţia de unire cu România. Iniţiativa aparţine primarului, Gheorghe Răileanu, medic de profesie, fost preşedinte de raion. Răileanu a participat activ la începutul anilor 90 la procesul de negocieri dintre separatiştii găgăuzi şi autorităţile de la Chişinău, totodată a luat parte ca voluntar la Războiul de pe Nistru.

– Domnule primar, aţi pus umărul la formarea acestui stat, ce vă determină, după 26 de ani de independenţă, să pledaţi pentru reunirea cu România?

Teoretic, statul R. Moldova are viitor, nu însă şi la modul practic. M-am convins de acest lucru încă la începutul anilor 90, când au început revoltele la Comrat şi Tiraspol. Eram preşedinte de raion, participam la negocierile dintre găgăuzi şi preşedintele de atunci al Parlamentului şi al statului. Decorarea cu „Ordinul Republicii” a liderilor separatişti Mihail Kendighelean şi Stepan Topal de către actualul preşedinte Igor Dodon este inacceptabilă. Încă atunci ştiam că aceştia erau reprezentanţi ai serviciilor ruseşti care făceau jocul Moscovei pe teritoriul Moldovei. Decorarea, ca şi vizitele lui Dodon la Tiraspol, în Federaţia Rusă, sunt acţiuni antinaţionale, îndreptate împotriva propriului popor. Am participat la un miting antiunionist organizat de Dodon la Comrat. Acesta îi aţâţa pe găgăuzi împotriva românilor. Am luat cuvântul şi le-am spus: „Dacă noi, cei care ne numim moldoveni, ne declarăm mâine români, căci e problema noastră să ne clarificăm în privinţa identităţii noastre naţionale, cum o să vă uitaţi în ochii noştri?…”. Trebuie să analizăm şi să abordăm în mod civilizat problema. Sperăm ca în anul Centenarului Unirii să fie alături de noi şi să se bucure de această sărbătoare inclusiv minorităţile naţionale. Forţele proruse şi propaganda acestora, la care suntem supuşi în permanenţă în grădiniţe, şcoli, facultăţi, armată, sunt foarte puternice. Acest lucru ne împiedică să fim cu adevărat un stat independent. Şi mai grav e că oamenii, poporul nu se simte suveran.

– Cum credeţi, ce ne-a împiedicat să avem elite politice locale care să apere şi să reprezinte cu adevărat cetăţenii timp de 26 de ani de independenţă?

Frica, perioada de dictatură sovietică care a cam şters ideea de patriotism, sentimentul de insecuritate alimentat şi de prezenţa armatei ruse în stânga Nistrului. Dar şi corupţia. Nu cred că actuala conducere va dori să facă unirea. Politicienii din Moldova ar dori întotdeauna să oscileze între Est şi Vest. Autonomia Găgăuză primeşte conform Legii finanţelor publice locale, o finanţare de două, trei ori mai mare ca celelalte regiuni, raioane din R. Moldova, de ce avem o astfel de discriminare? Pentru că atunci când este necesar să impresionezi Vestul, sunt mobilizaţi găgăuzii, ruşii, când au nevoie de Rusia, invocă pericolul unionist. Aşa văd, aşa înţeleg „politica” autorităţile centrale.

– Cum aţi votat această declaraţie de unire? Este uşor sau dificil să convingi oamenii că reunirea mai e posibilă şi ar reprezenta o speranţă într-un trai mai bun?

Pe unii oamenii îi greu să-i convingi, alţii – îţi aduc ei argumente. Mulţi se tem. Mai ales oamenii mai în vârstă, trecuţi prin maşinăria de propagandă sovietică, care a promovat intens „moldovenismul” şi deosebirea noastră istorică de românii de peste Prut.

Am fost şi eu membru al Partidului Comunist, am fost şi eu propagandist, câte eforturi am depus ca să tâmpim lumea asta! Evident, inconştient. Acum culegem rezultatele, am fost stăruitori. Mulţi moldoveni au lucrat foarte bine în Partidul Comunist, în comsomol, şi rezultatele se resimt. Important însă e să ne recunoaştem greşeala şi să o reparăm.

În cadrul şedinţei Consiliului orăşenesc au fost discutate două declaraţii, cea anti-unire emisă de socialişti şi declaraţia de unire propriu-zisă.

Declaraţia de unire a fost votată de majoritatea consilierilor. Dodon nu ar avea ce ne reproşa. Recunoaştem valabilitatea Actului Unirii din 2018 şi această recunoaştere e bazată pe documente şi e argumentată juridic. Chiar am dori ca Dodon să ne acţioneze în judecată, să avem un proces la care să apărăm convingerea că Actul Unirii este valabil şi acum.

Declaraţia anti-unire emisă de socialişti a apărut cu o zi înainte de consiliu. Consilierii n-au avut timp s-o analizeze, li s-a spus: „Gândiţi-vă ce veţi face, cei care semnaţi pentru unire, dacă vom câştiga noi alegerile”. Aceasta le este sperietoarea…

– Şi ce ar putea să se întâmple cu cei care semnează declaraţii de unire dacă socialiştii câştigă alegerile?

În primul rând, nu cred că vor câştiga. Dar dacă totuşi câştigă, continuăm lupta. Avem un potenţial enorm, de intelectuali care pledează pentru democraţie, pentru valorile naţionale, care doresc un viitor european pentru copiii lor. Sunt sigur că dacă azi am organiza un referendum, rezultatul ar fi pro-unire. Prin semnarea declaraţiilor de unire dorim să ne facem auziţi şi de reprezentanţii statelor europene, SUA. Totodată ar trebui să conştientizeze şi liderii de la Chişinău ce vor oamenii, iar Dodon să ia act de voinţa cetăţenilor şi să se conformeze.

– În viziunea Dvs., ce ar avea de câştigat cetăţenii dacă s-ar realiza unirea cu România?

În primul rând, am simţi un confort psihologic, pentru că suntem o ţară puternică, ne-am elibera de sentimentul de insecuritate. România a înregistrat rezultate frumoase în domeniul economic, social, în sfera justiţiei. Cea mai mare problemă a noastră, corupţia, ar fi dezrădăcinată. Şi, nu în ultimul rând, am avea o piaţă de desfacere a produselor, ni s-ar oferi şansa de a ne dezvolta afacerile şi de a deschide locuri de muncă aici, acasă.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu