Un jaf declarat „secret de stat”

Majoritatea parlamentară ascunde informaţia care îi vizează pe toţi cetăţenii

DSC_6450sedinta parlament18.02.2015foto nadea roscovanu

La iniţiativa PLDM, PD şi PCRM, şedinţa de examinare a raportului privind situaţia din sistemul bancar a avut loc cu uşile închise. În imagine: Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, şi  Valeriu Streleţ, vicepreşedinte al PLDM

 

Parlamentul a audiat raportul legat de cel mai mare furt de bani din R. Moldova. La iniţiativa PLDM, PD şi PCRM, şedinţa de examinare a raportului privind situaţia din sistemul bancar a avut loc cu uşile închise. Deputaţii din PL şi PSRM au optat ca şedinţa să fie una deschisă. Văzând că majoritatea a decis totuşi ca audierea să aibă loc cu uşile închise, aceştia au părăsit şedinţa Parlamentului. Expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu, este de părere că nu există temei ca raportul, un document de interes public, să fie secretizat. Luând însă o decizie în acest sens, majoritatea parlamentară a urmărit un singur scop, de a ascunde informaţia care îi vizează şi îi afectează până la urmă pe toţi cetăţenii R. Moldova.

Deputaţii PLDM, PD şi PCRM au examinat marţi, 24 martie curent, cu uşile închise, toată ziua raportul Comisiei de anchetă privind situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. La audierea rezultatelor raportului nu au fost prezenţi deputaţii PL şi PSRM. Raportul Comisiei de anchetă, pornit acum o lună, privind situaţia economică din sectorul bancar al R. Moldova a fost examinat ore în şir cu uşile închise, decizie venită din partea spicherului Adrian Candu, susţinut de PLDM, PD şi PCRM, sub pretextul că informaţiile din document sunt „strict secrete”.

Opiniile opoziţiei

Decizia de a secretiza informaţiile privind situaţia din sectorul bancar a fost criticată de deputaţii PL şi PSRM. Aceştia au afirmat că secretizarea informaţiei privind situaţia celor trei bănci are scopul de a muşamaliza ilegalităţile comise la cele trei bănci, în care sunt implicaţi şi aleşii poporului. Socialistul Igor Dodon a declarat că furtul a fost planificat acum un an şi jumătate, iar cele mai mari delapidări au avut loc în ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, atunci când Banca de Economii a creditat cu miliarde Banca Socială şi aceasta, la rândul său, a oferit împrumuturi de 13,4 miliarde de lei pentru cinci companii care au transferat aceşti bani peste hotare în zone Off-shore. Potrivit lui Dodon, în spatele acestor furturi ar sta atât controversatul Ilan Shor, cât şi unii deputaţi, făcând referire la liderul PLDM Vlad Filat şi democratul Vladimir Plahotniuc.

Nicolae Osmochescu nu poate spune că parafa respectivă asupra acestui raport vine în contradicţie cu vreun act normativ concret, pentru că asta este de competenţa legislativului, „dar să declari secret de stat un raport care vine să demonstreze o ilegalitate este absolut greşit din toate punctele de vedere, şi juridic, şi moral”.

Liberalii cer un audit internaţional la cele trei bănci

La rândul lor, liberalii au afirmat că de la cele trei bănci s-a furat peste un miliard de euro, bani care ar fi fost suficienţi pentru reparaţia tuturor drumurilor naţionale. Ei au spus că adevărul despre aceste delapidări va fi scos la iveală doar dacă va fi efectuat un audit internaţional la toate cele trei bănci. Liberalii au solicitat ca dosarele deschise de Procuratura Generală şi Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) pe marginea acestor cazuri să fie finalizate nu de instituţiile de drept din R. Moldova, dar de o misiune europeană, care ar trebui să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi şi să recupereze banii furaţi. „Puterea nu este interesată ca cetăţenii să ştie cine sunt cei care au jefuit miliardul. Odată ce majoritatea parlamentară nu a vrut acest lucru, ori protejează, ori este implicată, dar situaţia rămâne critică”, a declarat Mihai Ghimpu. „Încercarea lor de a audia raportul privind situaţia celor trei bănci demonstrează că ei au frică. În sală au rămas cei care au organizat furtul”, a declarat Igor Dodon.

„Tăinuirea unei infracţiuni este o infracţiune”

Despre secretizarea informaţiei privind situaţia celor trei bănci în cadrul raportului audiat de legislativ, fostul preşedinte al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a declarat în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la Jurnal TV că „Codul penal al R. Moldova prevede clar că tăinuirea unei infracţiuni este o infracţiune şi, dacă n-ar fi deputaţi, ar fi urmăriţi toţi cei care au făcut acest lucru. Raportul respectiv nu conţine nicio propoziţie care ar putea fi catalogată ca secret de stat. Am aflat că cei care vor să analizeze raportul respectiv pot fi traşi la răspundere pentru că vor să ştie cine a furat banii. Lucrul acesta trebuie condamnat public, în special de către instituţiile internaţionale. Ce secret e acolo – că s-au luat banii cu 3% şi s-au dus în Federaţia Rusă cu 0%? Acesta e secret? Raportul nu conţine niciun secret”. Potrivit lui Ioniţă, CNA trebuia deja să se autosesizeze şi să deschidă dosare penale.

Demiteri de ochii lumii

În urma audierilor din legislativ privind raportul din sectorul bancar, au fost demişi viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Emma Tăbârţă, şi preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman, membru al PLDM. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei secrete a Parlamentului, care a durat mai bine de opt ore, unde a fost audiat raportul comisiei de anchetă privind situaţia în sectorul bancar din R. Moldova, în special la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Deputaţii însă n-au putut spune cât de mult au fost prejudiciate cele trei instituţii financiare şi cine se face vinovat de aceste furturi.

Liderul fracţiunii PLDM Vlad Filat a mai spus după şedinţă că raportul va fi făcut public oficial şi s-a arătat nemulţumit de „scurgerile” informaţionale. Şi deputaţii PD, şi cei din PCRM au făcut declaraţii în privinţa necesităţii de a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi de situaţia din sistemul bancar al RM. Potrivit site-ului deschide.md, Artur Gherman şi Emma Tăbârță au calificat decizia legislatorilor drept una politizată neîntemeiat și fără vreo legătură cu situația reală de pe piața financiar-bancară a R. Moldova. Deputatul PL Valeriu Munteanu a scris pe un site de socializare că „autorii morali ai devalizării celor trei bănci au hotărât să sacrifice doi pioni, pentru a potoli opinia publică. Decizia de a-i demite pe Artur Gherman și Emma Tăbârță a fost luată la insistența personală a lui Voronin, care este nerăbdător să-și obțină „porția” sa din guvernare.

„Interesele naţionale nu trebuie declarate secret de stat”

Fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, a mai declarat că „şmecherii de la BEM au reușit să se răzbune pe Artur Gherman. El a fost unicul membru al CNPF care s-a opus vehement în 2013 modului în care a fost deposedat statul de cota majoritară la BEM. Principialitatea lui i-a iritat enorm pe șmecherii din spatele „afacerii” BEM. Ei au dorit încă în toamna lui 2013 să-l demită, pentru că le încurca „afacerea”, însă nu le-a reușit. Cei care au votat demisia lui nu au realizat că l-au demis pe unul din puținii oameni care au încercat să stopeze devalizarea BEM-ului? Rușine!”, a scris Ioniţă pe pagina sa de socializare.

Referindu-se la parafa „strict secret” pusă pe raportul privind situaţia sistemului financiar-bancar al celor trei bănci, expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu a menţionat pentru JURNAL de Chişinău că „asemenea lucruri nu pot fi declarate secrete de stat pentru că ele sunt de interes naţional şi nu ţin de securitatea statului. Contribuabilii trebuie să ştie unde se duc banii lor, pentru ce şi cum sunt folosiţi”. Osmochescu nu poate spune că parafa respectivă asupra acestui raport vine în contradicţie cu vreun act normativ concret, pentru că asta este de competenţa legislativului, „dar să declari secret de stat un raport care vine să demonstreze o ilegalitate este absolut greşit din toate punctele de vedere, şi juridic, şi moral”. Expertul crede că deputaţii prin această parafă „strict secret” au un singur scop, „de a acoperi, de a nu admite cetăţenilor accesul la această informaţie”.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa