Un investitor străin face apel la „sovestea” moldovenilor

PROTEST // Angajaţii întreprinderii unui investitor olandez au protestat săptămâna aceasta în faţa Curţii de Apel Economice din centrul Chişinăului

Circa 100 de persoane de la mai multe întreprinderi au protestat miercuri în faţa Curţii de Apel Economice din Chişinău solicitând adoptarea unor decizii corecte în cazul acaparării ilegale a întreprinderilor la care activează, prin acţiuni de tip rider, protejate de judecătorii de la instanţele economice, procurori şi persoane aflate la putere. Printre protestatari se aflau şi angajaţii unei întreprinderi moldo-olandeze „PB Nord” din s. Bleşteni, raionul Edineţ, întreprindere specializată în producerea si comercializarea ouălor şi a puilor de găină. Frank Van Eechound, reprezentantul companiei olandeze „Vencomatec”, companie care împreună cu Guvernul Olandei a investit în această fermă peste 600 mii de euro, s-a plâns anterior în cadrul unei conferinţe de presă că o grupare protejată de instituțiile statului încearcă să le sustragă afacerea. „Nu înțelegem ce se întâmplă în Republica Moldova. Suntem în litigiu de doi ani. Ne-am adresat la diverşi oficiali, dar ne pare ciudat că nimeni nu ne răspunde. Ce înseamnă acest lucru? Venim să investim aici și la un moment dat rămânem fără proprietate și fără drepturi. Noi pierdem bani, pe când Republica Moldova va pierde nu numai bani”, a declarat reprezentantul întreprinderii olandeze, încheind cu: „Aveţi soveste!”.

„Am construit din temelii ferma”

Gheorghe, administratorul fermei „PB Nord”, tânărul care a atras acum trei ani investiţiile în valoare de circa 600 mii de euro din partea Olandei, ne informează că împreună cu oamenii din satul Bleşteni au ridicat din temelii ferma. „Am început afacerea cu patru angajaţi, iar azi avem 54 de salariaţi. Ferma e specializată în producerea şi comercializarea ouălor şi a puilor. Pentru producerea puilor utilizăm material genetic din Franţa. Furnizăm producţia de ouă pe întreg teritoriul Moldovei. Urma să ne dezvoltăm afacerea, dar, din cauza litigiilor, lucrurile stau pe loc”, a spus el.

Potrivit lui, în 2008 a fost acaparată întreprinderea „Avicola Nord” din Făleşti, fapt care s-a răsfrânt şi asupra întreprinderii lor, deoarece „Avicola” deţinea 15 la sută din acţiuni în întreprinderea „PB Nord”. Sesizând pericolul, conducerea de atunci a vândut partea sa de acţiuni deţinute la „PB Nord”  firmei olandeze „Vincomatec”. Instanţa de judecată însă a anulat această tranzacţie. Cei care au preluat „Avicola Nord” tind acum să preia controlul şi asupra „PB Nord” şi a altor cinci întreprinderi în care deţine 10 – 15% din acţiuni.

Afaceri în declin

Potrivit fostului director al SA „Avicola Nord”, Gheorghe Bârlădeanu, prezent şi el la acţiunea de protest, conflictul iscat în jurul întreprinderii „Avicola Nord” a început în anul 2008. Atunci, directorul, dar şi mai mulți angajați, au fost disponibilizați. Pe 28 august, Curtea Supremă de Justiţie le-a făcut dreptate, dar membrii Consiliului de administraţie al întreprinderii nu le permite accesul pe teritoriul întreprinderii. „În 2000, când am preluat fabrica, aici activau 30 de angajaţi, iar cifra de afaceri era de 5 milioane de lei. În 2007, aici activau 350 de angajaţi, iar cifra de afaceri era de 35 mil. lei. După un an de la acapararea ilegală a întreprinderii cifra de afaceri s-a diminuat cu 7 mil. lei, iar vărsările la buget s-au diminuat de la 2, 5 mil. la 200 de mii de lei”, a mai relatat ex-directorul specificând că, înainte de a fi preluată, întreprinderea a fost declarată timp de trei ani cel mai bun contribuabil al anului. Reprezentanţii Combinatului de cereale din Făleşti au relatat, la rândul lor, că acum o lună pe teritoriul combinatului au venit reprezentanţii actualei conduceri a întreprinderii „Avicola Nord” care au spart uşile şi au pătruns în birouri de unde au încercat să sustragă documente. „Au rupt lacătele cu toporul. O persoană care a încercat să se opună a fost rănită. Riscăm să rămânem fără locuri de muncă. Dorim să lucrăm însă aici acasă, alături de copii, nu peste hotare”, a opinat Elena, una din angajatele de la acest combinat.
Printre protestatari mai figurau întreprinderea agricolă de producere „Băştinaşul” din satul Scumpia, r. Făleşti, „Avinord-Prim” din Naslavcea, „PB Nord” SRL, „Bleşteni Edineţ” şi altele. Aceştia au afişat pancarte pe care scria: „Cerem pedeapsa judecătorilor implicaţi în atacuri de tip rider!”, „Vrem să lucrăm acasă, lângă copiii şi părinţii noştri!”, „Cerem executarea hotărârilor judecătoreşti!”.

În încercarea de a afla opinia actualei conduceri a SA „Avicola Nord”, o persoană din anticameră ne-a informat că directorul, Serghei Ballo, se află peste hotare, iar numărul de telefon al juristului întreprinderii, Vladimir Bălan, este deconectat.

Ministrul Justiţiei: „Lichidarea instanţelor economice rămâne o prioritate la capitolul justiţie”

Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei, a declarat în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1 că lichidarea instanţelor economice, cu preluarea competenţelor acestora de către instanţele de drept, rămâne a fi o prioritate în cadrul actualei alianţe de guvernare, la capitolul justiţie. „Proiectul a fost expediat spre avizare şi sperăm că la una din primele şedinţe ale Guvernului va fi aprobat. Este o problemă importantă şi o situaţie inadmisibilă, când sistemul permite exercitarea controlului asupra întregii economii de către două instanţe de judecată. Nu vedem nicio justificare pentru a menţine aceste instanţe. Nu văd nicio deosebire între un contract de vânzare-cumpărare între două persoane fizice şi un contract de vânzare-cumpărare între două persoane juridice. Din moment ce un judecător din sectorul Ciocana sau Botanica poate judeca primul dintre litigii, de ce nu ar judeca acelaşi dosar dintre doi agenţi economici?”, a mai spus Tănase.

Amintim că, anul trecut, proiectul de lichidare a instanţelor economice nu a ajuns să fie realizat după ce deputaţii Alexandru Stoianoglo (PDM), Veceaslav Platon (AMN) și Valentin Cheptene (AMN) au votat împotriva acestuia.

PLDM a propus lichidarea instanţelor specializate din considerentul că acestea ar fi ineficiente. Este vorba de judecătoriile economice de circumscripţie, Judecătoria Militară, Curtea de Apel Economică şi Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie.

Svetlana Corobceanu