Un ghid despre Aleea Clasicilor, în premieră

Volumul „Aleea Clasicilor” de Călina Trifan, apărut la Editura „Arc”, ne oferă în premieră o informaţie completă despre ansamblul sculptural Aleea Clasicilor Literaturii Române din Chişinău. Amplasată pe raza centrală a Grădinii publice „Ştefan cel Mare şi Sfânt” (fostul parc „A.S. Puşkin”), spaţiul a fost inaugurat oficial la 29 aprilie 1958.

Ideea ansamblului a fost lansată încă în interbelic de sculptorul Alexandru Plămădeală, care visa să creeze un muzeu în aer liber.

Abia în perioada dezgheţului hruşciovist, în anii 60, la insistenţa Uniunii Scriitorilor, condusă pe atunci de Andrei Lupan, s-a reuşit inaugurarea Aleii Clasicilor, după modelul Rotondei personalităţilor culturii române din parcul „Cişmigiu”, Bucureşti.

Primele 12 busturi au fost instalate în perioada 1957–1958, dându-se predilecţie clasicilor născuţi în Moldova
istorică: Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu Spătarul, Constantin Stamati, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Alexandru Donici, Alecu Russo, Alexandru Hâjdeu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă şi Mihai Eminescu. Aceste busturi de bronz sunt instalate pe postamente din granit roşu poleit.

După 1990, aleea a fost completată cu busturile lui Alexie Mateevici şi Constantin Stere. Ulterior, în acest panteon sculptural au intrat pe rând mari autori din întreg spaţiul românesc: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Luca Caragiale, George Bacovia, Mihail Kogălniceanu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Nichita Stănescu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga (aflat în afara grădinii publice, lângă Biblioteca municipală „Onisifor Ghibu”), iar bustul lui Liviu Rebreanu, interzis de guvernarea comunistă, şi-a ocupat locul binemeritat pe alee abia la finele anului 2009.

În cartea consacrată Aleii Clasicilor putem citi, într-un capitol aparte, schiţe despre scriitorii ale căror busturi se află în acest ansamblu sculptural. În plus, găsim bibliografii selective ale acestor autori. Volumul conţine un plan schematic al aleii şi, pentru prima dată, sunt publicate informaţii despre sculptorii care au realizat busturile. Pe ultima copertă a cărţii citim: „Volumul poate fi atât un util instrument didactic, cât şi un agreabil ghid în lumea celor două arte – literatura şi sculptura”.

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)