Un cutremur de peste 7 grade Richter ar putea zgudui R. Moldova

CATACLISM // Specialiştii moldoveni susţin că, la ora actuală, este practic imposibilă prezicerea cu exactitate a momentului când va avea loc seismul

Seismologii moldoveni susţin că nu pot prezice cu exactitate când va avea loc următorul cutremur, dar avertizează autorităţile că ar trebui să fie pregătite. Mai mult, unele blocuri de locuit vor avea de suferit, în special cele care au fost construite înainte de 1960. Clădirile din Chişinău nu au fost expertizate şi nu se ştie dacă vor putea face faţă unui seism de peste 7 grade pe scara Richter. Mari bătăi de cap dau autorităţilor modificările interioare, executate de locatari. Acestea afectează serios structura de rezistenţă a blocului care poate ceda la o mişcare tectonică mai puternică.

Un cutremur de 7 grade pe scara Richter a zguduit la începutul anului curent statul Haiti, provocând decesul a peste 200.000 de oameni. La finele lui februarie curent, în Chile, un seism de 8,8 grade a curmat viaţa a peste 700 de persoane. Specialiştii moldoveni susţin că, la ora actuală, este practic imposibilă prezicerea cu exactitate a momentului când va avea loc seismul. „Nimeni în lume nu este în stare să prognozeze replici seismice cu asemenea exactitate. Acest fapt va deveni posibil cel mai devreme peste 10–15 ani”, a declarat pentru JURNAL Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie (IGS) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Moldova, într-o zonă seismică sporită

Acesta a menţionat că Republica Moldova se află într-o zonă de activitate seismică sporită. „Trebuie să conştientizăm acest risc şi să respectăm anumite indicaţii pentru a evita pagube serioase. Cutremurele nu trebuie prognozate, e necesar să ne pregătim de ele”, a specificat directorul IGS.

„Municipiul Chişinău ar putea fi afectat de un cutremur de 7 grade. În văi, parcuri, rezervaţii, cutremurul se produce cu un grad în plus, pentru că apele subterane sunt mai la suprafaţă”, a declarat pentru JURNAL Nicon Zaporojan, arhitect-şef adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului Municipal Chişinău (DGAURF). Zaporojan a menţionat că sectorul Ciocana al capitalei este una din cele mai sensibile zone la cutremure.

Cei mai afectaţi de cutremur ar putea fi, în opinia directorului IGS, locuitorii din centrul capitalei. „Solul nisipos şi apele subterane de la adâncimi mici pot creşte intensitatea seismului cu un grad”, susţine Alcaz. Şi construcţiile din Lunca Bâcului sunt supuse unui risc mai mare în cazul unui cutremur. Alcaz a spus că oamenii nu au de ce să se teamă, deoarece construcţiile din capitală sunt proiectate să reziste la un seism de 7 grade pe scara Richter. „Institutul nostru a elaborat o hartă a intensităţii seismice, iar construcţiile se efectuează în conformitate cu aceasta”, a declarat specialistul.

Construcţiile din anii 1960, cele mai vulnerabile

Potrivit specialiştilor, cele mai vulnerabile construcţii sunt cele din piatră, cu trei-patru etaje, înălţate înainte de 1960. „Acestea au fost ridicate până la elaborarea normelor de securitate seismică”, arată Alcaz. „După seismul din 1986, au fost modificate normele de securitate seismică aplicate în cazul construcţiei de blocuri”, susţine directorul IGS. Clădirile care se construiesc acum sunt monolite, în conformitate cu normele de securitate seismică. De exemplu, construcţiile din 1999 au trecut deja prin trei cutremure şi rezistă. Urmează să vedem cum vor rezista cele noi.

Mai puţin rezistente la un seism mai mare de 7 grade sunt construcţiile unde au fost înregistrate unele abateri, cum ar fi blocurile cu 16 etaje de pe strada Mioriţa care, în urma seismului din 1986, au fost serios avariate, iar locatarii acestora au fost evacuaţi. „Reparaţiile unor blocuri s-au realizat cosmetic”, susţine Alcaz.

Potrivit acestuia, cele mai rezistente clădiri sunt cele din blocuri de beton armat, urmate de blocurile de chirpici. Cele mai vulnerabile la cutremur sunt clădirile pe piloni care, deşi au fost consolidate, la următorul seism vor avea de suferit. „La fiecare mişcare a scoarţei terestre, construcţia slăbeşte, iar riscurile cresc dacă se intervine în construcţiile existente”, menţionează Alcaz.

Modificările interioare sunt ilegale

Se observă o tendinţă de a efectua modificări în interiorul apartamentelor cu sau fără acceptul specialiştilor. „Proprietarii consideră că pot face ce le trece prin cap în apartamentele lor. Ei distrug balcoanele, sparg pereţii capitali şi cei portanţi. Marele pericol e că în aceste cazuri are de suferit structura de rezistenţă a construcţiei. Pentru orice modificare interioară, proprietarii trebuie să aibă permisiunea specialiştilor, dar în astfel de cazuri nu se emit autorizaţii. Tot ce se face este ilegal”, spune Alcaz.

Arhitectorul şef adjunct al DGAURF, Nicon Zaporojan, susţine că această tendinţă poate fi combătută prin interzicerea totală de a se interveni cu anumite modificări. „Ministerul Construcţiilor şi al Dezvoltării Teritoriale elaborează un nou proiect de lege care va interzice categoric orice modificare în interiorul apartamentelor”, susţine Zaporojan. În prezent, fiecare proprietar poate face orice modificare şi nimeni nu poate intra în locuinţă.

Reprezentanţii Inspecţiei de Stat în Construcţii spun că nu pot aplica niciun fel de amenzi, ei pot doar constata ilegalitatea. „Noi trimitem dosarul în judecată care vizează acest subiect”, a declarat pentru JURNAL Vasile Radu, şef adjunct al Inspecţiei de Stat în Construcţii. În opinia acestuia, ar trebui ca fiecare clădire să fie expertizată. „Din păcate, la ora actuală, expertizele se efectuează numai solicitarea locatarilor blocului”, susţine expertul.

Arhitectul şef adjunct al DGAURF, Nicon Zaporojan, confirmă că blocurile din capitală nu au fost evaluate. „Clădirile din municipiul Chişinău nu au fost examinate în urma cutremurelor, de aceea e greu să vorbim care este starea lor. Deşi cu ochiul meu de arhitect, aş putea detecta aceste blocuri, nu cred că este corect să le prezint”, susţine Zaporojan. Acesta a menţionat că în bugetul municipal nu sunt prevăzuţi bani pentru expertizarea blocurilor de locuit. „În anii precedenţi, erau prevăzuţi bani pentru asemenea lucrări, dar nici atunci nu au fost duse la bun sfârşit. Acum îmi pare că aceste surse financiare lipsesc”, susţine arhitectul şef adjunct.

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (SPCSE) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a comunicat că încearcă în măsura posibilităţilor să pregătească populaţia de un eventual seism. „Organizăm diferite lecţii, instructaje de evacuare a clădirilor, fără panică şi îmbulzeală”, a declarat pentru JURNAL şefa Centrului de presă al SPCSE. Aceasta a menţionat că în luna curentă va fi organizată o aplicaţie privind un eventual cutremur pe întreg municipiul Chişinău.

Cele mai vechi informaţii de care dispun specialiştii despre cutremurele puternice din Moldova se referă la anul 1091.

În decursul ultimilor 215 ani, pe teritoriul Moldovei au avut loc 42 de cutremure. În 1940, cutre­murul a atins 9 grade, în urma căruia peste 12.000 de edifi­cii au fost deteriorate sau distruse complet. Cutremurele din 1977, 1986 şi 1990 au făcut 460 de victime, dintre care două au decedat. Peste 12.000 de oameni au rămas fără adăpost.

Ucrainenii anunţă un cutremur puternic

Institutul de Geofizică „S.I. Subbotin” al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei anunţă mai multe cutremure care vor zdruncina în timpul apropiat teritoriul ucrainean, informează postul ucrainean TV
„24 kanal”.

„Principala ameninţare vine din regiunea seismică activă, numită „zona Vrancea”, masiv muntos relativ apropiat de teritoriul Ucrainei care generează periodic mişcări puternice ale scoarţei terestre la mare adâncime”, au specificat canalele media. Cutremure de acest gen au avut loc în 1940, 1977, 1986 şi 1990. Acestea au fost resimţite în Ucraina şi chiar în Rusia, în particular la Moscova şi Sankt Petersburg, scrie „Segodnia”.

„De mult timp nu au fost asemenea cutremure, iar ciclul lor de repetiţie se apropie de final, de aceea ne putem aştepta ca astfel de cutremure să se resimtă şi pe teritoriul Ucrainei. Seismele din zona Vrancea comportă un pericol major pentru clădirile înalte din cauza vibraţiilor de înaltă frecvenţă”, a declarat la „24 kanal” directorul adjunct al Institutului de Geofizică „S.I. Subbotin”, Aleksandr Kendzer.

Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului din România, respinge afirmaţiile omologilor din Ucraina, menţionând că nu este aşteptat un cutremur catastrofal în următorii ani. „Nu sunt de acord. Nu susţin acest punct de vedere”, a declarat, pentru HotNews.ro, Gheorghe Marmureanu.

„Cutremure vor fi, mai mici sau mai mari, dar nu unul catastrofal, peste 7 grade. Chiar azi am avut vreo trei cutremure, dar mici”, a explicat Gheorghe Marmureanu care a subliniat că istoricul cutremurelor şi faptul că zona Vrancea a mai fost descărcată în 1986 nu susţin declaraţiile părţii ucrainene. „Să stiţi, am cam avut dreptate, după 20 de ani, nu? Chiar ştiu ce vorbesc”, a comentat prof. dr. Marmureanu.

Cum să ne comportăm în timpul unui cutremur

Conform statisticilor, în fiecare an, au loc peste trei milioane de cutremure. Aceasta înseamnă peste 8.000 de cutremure pe zi sau unul la fiecare 11 secunde! Marea majoritate a acestora sunt de o magnitudine extrem de mică.

Cutremurele au cauzat pagube materiale de-a lungul anilor şi au făcut numeroase victime. Doar în ultimii o sută de ani, au existat mai bine de 1,5 milioane de morţi provocate de cutremure. Momentele din timpul unui cutremur pot provoca panică şi reacţii nesăbuite, care pot costa scump. De aceea, specialiştii consiliază:

preveniţi tendinţele de a părăsi locuinţa, deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să vă surprindă pe scări, accidentându-vă;

dacă vă aflaţi în afara unei clădiri – rămâneţi departe de aceasta, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornise, geamuri, care, de obicei, se pot prăbuşi în stradă; dacă vă aflaţi înăuntru – rămâneţi acolo, departe de ferestre, care se pot sparge, staţi în centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent;

protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă sau bancă din clasă, suficient de rezistentă spre a vă feri de căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale; sprijiniţi-vă cu palmele de podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uşii spre a vă asigura stabilitatea;

în lipsa unei astfel de posibilităţi, vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, iar cu antebraţele pe lateral, faţa;

dacă sunteţi în pat, pe timp de noapte, pur şi simplu rostogoliţi-vă jos din pat; un vid de siguranţă va exista în jurul patului; nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar dacă puteţi deschide uşa spre a preveni blocarea acesteia în vederea unei eventuale evacuări după teminarea mişcării seismice şi verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire, evitaţi aglomeraţia;

nu alergaţi în stradă sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur, feriţi-vă de versanţi de unde pot cădea roci sau unde pot avea loc alunecări de teren;

dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriţi-vă cât puteţi de repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi staţi înăuntru, feriţi-vă de firele de curent electric căzute;

dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun, staţi pe locul dumneavoastră până se termină mişcarea seismică; conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele; în metrou, păstraţi-vă calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele;

dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinţe), nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.

Marina LIŢA