Ultima redută a PCRM // NEGRU

Decizia CC al PCRM de a nu renunţa la simbolurile comuniste era previzibilă. Nu ar fi fost ei, dacă bravii bolşevici ar fi depus armele la prima „împuşcătură”, dacă s-ar fi supus regulilor statului de drept. Comuniştii trebuie să reziste oricât de mult posibil, trebuie să tragă până le rămâne un singur „glonţ”, aşa au fost educaţi din fragedă copilărie, din momentul în care le-a fost prinsă prima steluţă, de octombrel, în piept… E ultima lor redută.

Căci pentru adevăraţii comunişti nu există viaţă fără seceră şi ciocan. Dar câţi dintre ei sunt „adevăraţi”? Vor avea curajul să se sinucidă politic, mergând până în pânzele albe, până la eradicarea din registrul partidelor politice? Puţin probabil. Dar va depinde şi de unii „factori” externi.

Se va mobiliza Rusia în apărarea secerii şi ciocanului sau ne va lăsa în pace să ne căutăm de treabă? Deocamdată, Moscova păstrează tăcerea. Altădată, la stabilirea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice, ea a reacţionat mai operativ.

Arma protestelor de stradă

În aparenţă, poziţia comuniştilor e destul de puternică, şi se prezice că va fi şi mai puternică, fiindcă toţi nostalgicii şi rusofilii se vor consolida în spatele PCRM. Iar aceştia sunt destul de mulţi, dacă e să judecăm după sondaje. Comuniştii au la dispoziţie arma protestelor de stradă, însă eficienţa acesteia depinde de câtă lume vor putea strânge în jurul lor. Nu toţi simpatizanţii sunt capabili şi pregătiţi să iasă la protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului. Şi retragerea din parlament ar fi o mişcare posibilă, dar, după primul boicot, un al doilea va avea un impact şi mai mic. Fiindcă posibilitatea declanşării alegerilor anticipate rămâne aceeaşi ca şi data trecută, e de presupus că deputaţii PCRM nu vor risca să-şi pericliteze bugetul familial, lipsind de la şedinţele parlamentului.

Nu e momentul potrivit?

Unii comentatori consideră că acţiunea Alianţei este pripită şi ineficientă, că înfrângerea comuniştilor trebuia realizată mai întâi pe terenul reformelor economice şi sociale, ridicând nivelul de viaţă al oamenilor, demonstrând că democraţii sunt mai competenţi, mai buni administratori decât comuniştii. Mai ales în mijlocul crizei economice, în condiţiile unui buget de austeritate nu îţi poţi permite gesturi care riscă să consolideze, nu să slăbească formaţiunea comunistă. Într-un mediu inflamabil nu te joci cu chibriturile. Din acest punct de vedere, momentul nu este ales potrivit, spun unii. Şi, în aparenţă, au dreptate. Baza electorală a comuniştilor s-ar reduce drastic dacă salariile şi pensiile s-ar indexa în corespundere cu creşterea preţurilor.

Cu gândul doar la burtă

Totuşi, lucrurile nu sunt atât de simple. Relaţia dintre numărul de votanţi comunişti şi nivelul salariilor nu e direct proporţională. Altfel PCRM nu ar fi pierdut alegerile. Altfel ar trebui să considerăm că moldovenii nu se gândesc decât la burtă, că ei sunt insensibili la chestiuni legate de democraţie, morală, spiritualitate, că nu le pasă de sufletul lor. S-ar putea să avem surprize dacă gândim astfel. Am şi avut la 7 aprilie 2009.

Oricât ar tânji unii moldoveni după trecutul sovietic, e greu de crezut că majoritatea va sări în apărarea simbolurilor comuniste, dacă li se va spune că sunt pătate de sânge. Că Voronin şi tovarăşii săi se comportă ca nişte nesimţiţi, că sunt gata să calce pe osemintele milioanelor de victime comuniste e problema lor. Ca şi svastica, secera şi ciocanul reprezintă o formă de tiranie, totalitarism, represiune şi genocid. Faptul că e diferită nu o face mai acceptabilă.

Mai devreme sau mai târziu

Oamenii trebuie să ştie adevărul, lor trebuie să li se spună că interzicerea simbolurilor şi condamnarea regimului comunist nu este o chestiune de politică, ci de bun-simţ, de moralitate, de sănătate spirituală. Că mai devreme sau mai târziu trebuie să le facem dreptate morţilor. Că nu putem să-i dăm uitării de dragul „stabilităţii”, ca şi cum nu s-a întâmplat nimic în cei peste 40 de ani de regim comunist. Oricum l-am considera, de „eliberare” sau de ocupaţie, în perioada regimului comunist au fost comise crime imprescriptibile împotriva umanităţii. Acesta este un adevăr care nu poate fi ignorat, dacă eşti un om onest, indiferent de etnie, indiferent de atitudinea faţă de Rusia şi noul proiect al lui Putin.

Depinde de AIE

Până la urmă, soarta comuniştilor în RM va depinde de faptul cât de hotărâţi sunt liderii AIE în decizia de condamnare a comunismului şi de interzicere a simbolurilor comuniste, dar şi cât de convingători vor fi în explicaţiile şi mesajele lor către cetăţeni.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)