Ultima dorinţă a lui Sorin

În timp ce părinţii aşteptau ca medicii să iasă din sala de operaţie, fratele mai mic al băiatului ce stătea pe masa chirurgului îi suna din zece în zece minute pentru a-i întreba când vor veni acasă, dar şi mai mult îl interesa când va veni Sorin. Fraţii erau de nedespărţit.

Cutremuraţi de durere sunt toţi cei care l-au cunoscut pe Sorin Diţa. A fost un băiat foarte talentat. Părinţilor nu le vine să creadă că nu-şi vor mai vedea copilul pe scenă. „Nu era un copil simplu. A fost foarte responsabil şi avea grijă de frăţiorul său mai mic. Soţul era mai mult peste hotare, iar eu la serviciu. Sorin era stăpân în casă. Acum nu mă pot duce acasă unde fiecare lucru îmi aminteşte de el, peste tot sunt fotografii cu Sorin”, spune îndurerată Lucia Diţa.

Tatăl vorbeşte mai puţin despre fiul său. Îi este foarte greu să vorbească despre Sorin la trecut. Părinţii regretă foarte mult că nu au reuşit să sărbătorească ziua de naştere a băiatului lor şi nu au putut să-i dea cadoul la care a visat atât de mult băiatul. „La 1 februarie, Sorin a împlinit 13 ani. l-am spus că vom sărbători ziua sa de naştere după operaţie. I-am promis un telefon mobil. Mititelul, a fost cu noi şi ne-a arătat şi ce fel de telefon îşi doreşte…”, Lucia nu-şi poate stăpâni lacrimile.

Părinţii nu au ştiut cum să-i spună lui Laurenţiu că frăţiorul lui iubit nu mai este. „Când l-am adus pe Sorin acasă, Laurenţiu a fugit în odaia în care era băiatul. Apoi, foarte repede, s-a întors şi ne-a întrebat de ce Sorin nu deschide ochii, când se va trezi”, povesteşte mama.

„Am luptat pentru el când era viu, vom lupta şi mai departe”, a spus Iurie Diţa, tatăl lui Sorin.

La 10 februarie curent, Sorin Diţa a decedat pe masa de operaţie. Băiatul de 13 ani nu s-a mai trezit după ce i-a fost administrat preparatul anestezic.

Svetlana Panţa

The following two tabs change content below.