Ucraina alege răul mai mic: transnistrizarea Donbasului

Leonid Kucima, Aleksandr Zaharcenko („prim-ministrul” dnr), Heidi Tagliavini (reprezentat OSCE), Mihail Zurabov (ambasadorul Rusiei la Kiev), Igor Plotniţki (reprezentant al lnr). După semnarea armistiţiului de la Minsk

Leonid Kucima, Aleksandr Zaharcenko („prim-ministrul” dnr), Heidi Tagliavini (reprezentat OSCE), Mihail Zurabov (ambasadorul Rusiei la Kiev), Igor Plotniţki (reprezentant al lnr). După semnarea armistiţiului de la Minsk

JURNAL a discutat cu doi experţi de la Kiev despre asemănările şi diferenţele dintre separatismul din Republica Moldova şi cel din Ucraina

Pe 5 septembrie curent, la Minsk, Kievul şi separatiştii din estul Ucrainei au semnat un armistiţiu. Protocolul conţine 12 puncte şi a fost semnat de către un reprezentant al OCSE, precum şi de ambasadorul Rusiei la Kiev, Mihail Zurabov. Unul dintre punctele armistiţiului stipulează că Ucraina ar trebui să adopte un statut special pentru cele două regiuni separatiste – Doneţk şi Luhansk – în cadrul Ucrainei. Astfel, mulţi experţi au început să vorbească în termeni serioşi despre realizarea planului transnistrean în Donbas. JURNAL a discutat cu doi experţi de la Kiev despre asemănările şi diferenţele dintre separatismul din Republica Moldova şi cel din Ucraina.

Expertul Oleksandr Palii consideră că există o mare posibilitate ca planul de transnistrizare a DNR şi LNR să fie realizat, chiar dacă în armistiţiul semnat la Minsk se menţionează că aceste regiuni vor participa la alegeri locale şi în Rada Supremă a Ucrainei în aceleaşi condiţii ca şi alţi subiecţi ai statului. Teroriştii însă sunt în stare să nu se conformeze celor semnate. Rada Supremă trebuie să adopte o lege privind statutul special ale regiunilor Doneţk şi Luhansk. Pe moment, teroriştii controlează o treime din regiunile Doneţk şi Luhansk, legea se va răspândi pe aceste teritorii.

„Donbabve” şi „Luganda”

„Aceste teritorii sunt foarte mici, Ucraina poate să beneficieze de răgaz pentru a-şi consolida puterea de apărare. Este imposibil să creezi ceva acolo, e o anarhie absolută, banditism. Oamenii au început să realizeze diferenţa dintre teritoriile controlate de Ucraina şi cele controlate de terorişti. Ei au distrus business-ul, economia. Întreprinderile funcţionează foarte slab. Nu este clar cine va lucra în aceste întreprinderi. Au distrus sistemul educaţional. Noi numim acele teritorii Donbabve şi Luganda. Separatiştii pierd susţinerea din partea societăţii. De fapt, acolo se află doar armata rusă şi agenţii ruşi. Când armata ucraineană intră într-o localitate, este întâlnită ca eliberatoare, deşi acum ceva timp era contrariul”, a declarat Palii.

În opinia expertului, conservarea conflictului e un scenariu mult mai rău decât victoria Ucrainei. „Însă, pentru noi, este important să conservăm această situaţie pentru a nu se răspândi ca un cancer pe teritoriul Ucrainei”, a mai spus Palii.
Acesta susţine că cea mai neplăcută situaţie pentru Republica Moldova ar fi recunoaşterea Transnistriei de către Rusia în contextul realizărilor unor planuri separatiste în regiunile Doneţk şi Luhansk.

„Rusia nu va anexa DNR şi LNR”

Politologul ucrainean Vladimir Fesenko, preşedintele Centrului pentru Studii Politice Aplicate „Penta”, opinează că există riscuri reale de a transforma DNR şi LNR într-o nouă Transnistrie. Diferenţa este însă că DNR şi LNR au ieşire directă spre Rusia şi sunt în permanenţă aprovizionate de acolo cu oameni, armament şi bani. Această graniţă directă înrăutăţeşte situaţia pentru Ucraina şi creează riscul conservării acestei divizări politice în regiunea Donbass.

„Cu toate acestea, situaţia din regiunea Donbas nu este bătută în cuie. Este evident că Rusia nu vrea să transforme aceste două republici într-o nouă Crimee, Rusia nu le va anexa. Nu este convenabil din punct de vedere economic. Putin vrea să folosească aceste conflicte în regiunea Donbas pentru a influenţa asupra situaţiei politice din interiorul Ucrainei şi, totodată, a folosi aceste două republici în calitate de cap de pod pentru a influenţa în ansamblu situaţia din Ucraina. Vor fi propuse scenarii de reglementare paşnică a conflictului care vor stopa integrarea euroatlantică, nu va fi posibilă nici integrarea europeană a Ucrainei”, a declarat Fesenko.

Acesta a mai afirmat că modelele pe care le propune Rusia pentru soluţionarea „formală” a acestor conflicte sunt asemănătoare cu Transnistria. În ambele cazuri – al Ucrainei şi al Republicii Moldova – este vorba de federalizare, care presupune crearea unei confederaţii şi prezenţa unor formaţiuni cvasistatale ce se vor afla sub controlul Rusiei.

În cazul RM, este Transnistria şi UTA Găgăuzia, iar în cazul Ucrainei, la început, vor fi DNR şi LNR, iar apoi „Novorossia”. Riscul apariţiei acestei „Novorossia” este mare.

„Sancţiunile nu schimbă situaţia în mod rapid”

„Deocamdată, armistiţiul de la Minsk este în vigoare, însă funcţionează condiţionat, doar din perspectiva încetării focului. Există un risc permanent ca acest armistiţiu să fie întrerupt. Situaţia după acest armistiţiu nu poate fi numită nici pace şi nici război. O pace ca atare nu s-a instaurat şi nu cred că este posibilă într-un viitor apropiat. Însă formal nu există războiul care a fost înainte de armistiţiu.”

Potrivit expertului, părţile semnatare ale armistiţiului vor avea viziuni diferite privind realizarea punctelor din protocol. Rusia, împreună cu DNR şi LNR, va insista ca prin statutul special al Donbasului să se subînţeleagă păstrarea acestor două republici autoproclamate, ceea ce e un plan inadmisibil pentru Kiev. Un alt punct din protocol greu de realizat vizează organizarea alegerilor anticipate în cele două regiuni sub egida unor observatori internaţionali.

„Pe moment, unicul lucru pe care ambele părţi îl salută este încetarea focului, chiar şi relativă. Încetarea focului pentru Ucraina este un rău mai mic, un război absolut cu Rusia presupune un risc enorm pentru Ucraina, din două motive: inegalitatea forţelor armate şi starea economică a Ucrainei. Sancţiunile nu schimbă situaţia în mod rapid. Noile sancţiuni le vor consolida pe cele vechi. Mai mult, Van Rompuy a declarat că, dacă se va menţine regimul de încetare a focului, nu vor fi adoptate noi sancţiuni. Noi nu avem nevoie de susţinere prin sancţiuni, ci de armament”.

The following two tabs change content below.