Ucraina a interzis 15 posturi de televiziune ruse

posturile-de-televiziune-ruse-excluse-din-grilele-operatorilor-de-cablu-din-kiev-1394620369Consiliul Naţional al Audiovizualului de la Kiev interzice posturile tv ruse, iar CCA de la Chişinău le monitorizează pentru a trage concluzii

E oficial, 15 dintre cele mai importante posturi de televiziune ale Federaţiei Ruse nu vor mai fi difuzate pe teritoriul Ucrainei. Preşedintele CCA de la Chişinău refuză să comenteze această decizie a instanţei de la Kiev, susţinând că, pe moment, la noi sunt monitorizate patru posturi tv. Analistul Oazu Nantoi vorbeşte de măsuri de imunizare împotriva războiului informaţional declanşat de Rusia, iar expertul media Ion Bunduchi, deşi justifică decizia autorităţilor ucrainene, declară că interdicţiile de acest fel nu sunt salutare. Cetăţeanul urmează a fi învăţat să facă deosebire între informare şi manipulare.

Consiliul Naţional al Audiovizualului de la Kiev a interzis, marţi, 9 septembrie, difuzarea în Ucraina a 15 posturi de televiziune ruse, printre care Pervîi Kanal, Rossia 24, Russia Today, RBK-TV şi Life News, relatează agenţia ucraineană UNIAN, în pagina sa electronică.

„Urmărim atent posturile ruse cu caracter informaţional”

De asemenea, nu vor mai fi difuzate nici posturile RTR Planeta, NTV Mir, TVCI, Rossia 1, Istoria, Petersburg 5, REN TV, Zvezda, TNT şi postul privat pro-Kremlin NTV, informează aceeaşi sursă.
„În prezent, realizăm monitorizarea atentă a posturilor ruse cu caracter informaţional”, a anunţat directorul Consiliului Naţional al Audiovizualului din Ucraina, Iuri Artiomenko, relatează agenţia ucraineană Ukrinform, citată de Mediafax.ro.

Reacţia Ministerului rus de Externe n-a întârziat să apară, Moscova a denunţat această decizie, acuzând Kievul că încearcă să limiteze libertatea de exprimare.

Pocaznoi: „Patru posturi tv sunt monitorizate”

În context, e oportun să facem o paralelă cu situaţia în acest domeniu din Republica Moldova, unde posturile de televiziune ruse sunt ca la ele acasă, cu atât mai mult cu cât o bună parte din oraşele şi satele aflate pe malul Nistrului sau în zonele apropiate le recepţionează direct din Transnistria aşa cum vin din Rusia, fără „implicaţii” locale.

Contactat de JURNAL, Marian Pocaznoi, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la Chişinău, a refuzat categoric să comenteze cazul cu interzicerea celor 15 posturi tv ruse în Ucraina. Referindu-se însă la situaţia din RM, funcţionarul declară că, pe moment sunt în proces de monitorizare patru posturi de televiziune. „E vorba de Prime, TV7, Ren Moldova şi RTR Moldova. Rezultatele respectivei monitorizări vor fi date publicităţii şi vor fi examinate în cadrul unei şedinţe publice chiar în septembrie curent, în urma căreia vom adopta şi noi anumite decizii”, asigură Pocaznoi.

„Cetăţenii urmează să aleagă grâul de neghină”

Expertul media Ion Bunduchi, solicitat de JURNAL să comenteze decizia CNA ucrainean, susţine că interzicerea oricărui canal de informare constituie „un rău”. „Mult mai bine ar fi să educăm cetăţenii ca ei înşişi să poată alege grâul de neghină. Dar e cu mult mai greu să o faci decât să închizi sau să interzici un canal. În situaţia foarte concretă a Ucrainei, când ţara se află într-un război dublat de răul războiului informaţional, poate că pe moment sunt şi justificate aceste măsuri „capitale”, căci a interzice 15 canale de televiziune într-o zi e un fapt ieşit din comun. E mai bine însă să se procedeze astfel, decât să li se permită să intoxice în continuare spaţiul informaţional al ţării”.

„Societatea noastră e lipsită de imunitate”

Solicitat să comenteze, analistul politic Oazu Nantoi declară că Rusia, în raport cu Ucraina, este ţară-agresor. „Ea a anexat o parte din teritoriul ei şi a comis şi un atac în partea continentală a Ucrainei, distrugând oraşe şi omorând mii de cetăţeni ucraineni. În situaţia unui război informaţional de amploare declanşat de Moscova, Ucraina recurge la ceea ce se numeşte „legitimă apărare”.

„Societatea noastră e lipsită de imunitate în ceea ce priveşte efectul războiului informaţional din partea Rusiei. Dacă urmărim rezultatele sondajelor sociologice, vedem că o jumătate din cetăţenii noştri consideră că Rusia a procedat corect anexând Crimeea. Ne întrebăm: cum gândesc cetăţenii noştri? După mine, această problemă se rezolvă pe două căi: consolidarea naţiunii civice moldoveneşti şi educarea cetăţeanului (la acest capitol luăm nota „doi”), şi aplicarea unor măsuri restrictive. Ele nu sunt atât de eficiente, dar în situaţii de criză, statul trebuie să fie capabil să le aplice. Politicienii noştri promovează însă politici de tipul „divide et impera” şi speculează stereotipurile şi clişeele utilizate de Rusia sau moştenite din trecut, inclusiv „românofobia”, şi idolatrizarea lui Putin”, conchide Oazu Nantoi.