Turnee peste Prut

Emil Boroghină a adus „Treptele Unirii” la Chișinău

Centenarul Unirii ne oferă prilejul întâlnirii cu oameni de teatru din România care aduc, pentru publicul basarabean, cele mai bune producții ale lor. Un număr record de spectacole românești s-au jucat pe scenele din Chișinău în martie – lună bogată în evenimente cu spirit unionist, – vor urma și alte shimburi culturale, pe parcursul anului 2018.

Centenarul Unirii aduce teatre românești în Basarabia

Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România pe 27 martie 2018, la ședința desfășurată între orele 16.30 și 19.20. Peste exact o sută de ani, în seara lui 27 martie 2018, Emil Boroghină prezenta, la Teatrul „Ginta Latină” din Chișinău, „Treptele Unirii” , o coproducție a Teatrului Nottara din București și a Teatrului NaționalMarin Sorescu” din Craiova, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu. Spectacolul „Treptele Unirii” conține fragmente din lirica populară și din poezii de Grigore Alexandrescu, Andrei Mureşanu, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Petre Dulfu, Alexandru Davila, George Coşbuc, Dimitrie Anghel, Ştefan Octavian Iosif, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Alexe Mateevici, Victor Eftimiu, Mircea Rădulescu, Aron Cotruş, Eusebiu Camilar, Eugen Jebeleanu, Geo Dumitrescu, Nicolae Tăutu, Alexandru Andriţoiu, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Cezar Ivănescu, Adrian Păunescu.

Conceptul de poezie patriotică, reinventat

Conceptul de poezie patriotică este reinventat de Emil Boroghină, domnia sa nu declamă, nu vociferează, nu lansează apeluri zgomotoase, renunță la orice urmă de emfază, venind în fața noastră cu o emoție autentică, provocată de durerea unui neam care de secole își revendică dreptul la libertate. Personajul din „Treptele Unirii” a adunat suferințele și revolta celor ce vor să se ridice din genunchi, să se elibereze de lanțuri, să-și afirme identitatea, să-și construiască țara visată, cu-adevărat puternică, unificată. Firescul, vibrația intensă, stăpânirea artei oratorice sunt și caracteristici ale spectacolului Limba română e patria mea”, pe care Emil Boroghină l-a jucat la Teatrul Național „Satiricus”. Menționăm, de asemenea, că lui Emil Boroghină, fondatorul Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova, i-a fost acordat Premiul de Excelență al Uniunii Teatrale din R. Moldova,  a Gala UNITEM 2018.

Lari Giorgescu în „Moftul român” de Caragiale, Teatrul Național din București

 Spectacole de la Iași și București, gustate la Chișinău

Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași (director, Cristian Hadji Culea) a jucat, pe 27 martie, la Naționalul „Miha Eminescu” din Chișinău, unul dintre cele mai tragice spectacole din repertoriul său, ”Seceta roșie” montată de Petru Hadârcă, după „Cartea Foametei” de Larisa Turea. Contactul cu ferocitățile unui regim care își înfometează supușii pentru a le distruge voința, pentru a anihila umanul din ei, ne apropie de ororile trăite de generațiile sacrificate, ne apropie de noi înșine, prin experiența durerii nu doar sufletești, ci și fizice.

Cel de-al doilea spectacol al ieșenilor, „Chirița în provinție” de Alecsandri, dimpotrivă, afirmă bucuria de a trăi, de a savura frumusețile vieții, de a râde, în hohote sau pe sub mustăți, de methnele autohtone.

Cu două spectacole excelente a venit, în martie, și Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București: ”Două loturi” de Caragiale, în regia lui Alexandru Dabija, o comedie neagră ce ne arată personaje mișunând prin labirintul unor pasiuni îmbinate cu disperarea, și „Moftul român”, tot de Caragiale (texte selectate de protagonist în colaborare cu Miriam Răducanu), monospectacolul fiind interpretat de tânărul și carismaticul actor Lari Giorgescu.

”Două loturi” de Caragiale în regia lui Alexandru Dabija, Teatrul Național din București

Lari Giorgescu: „Basarabenii au nevoie de mai multe motive să creadă în viitorul lor”

„Mă simt foarte bine la Chișinău. De fiecare dată cand revin sunt foarte impresionat de generozitatea și ospitalitatea oamenilor. Aici, spre deosebire de București, simt că întâlnesc un spirit românesc pe care mi-l cultivau bunicii, mai apropiat de lumea basmului și a profunzimii lui. Bunicii mei sunt din zona Olteniei, au lucrat pământul, au cultivat pomi fructiferi, erau obișnuiți cu domeniul agricol, de la ei am descoperit povești, basme și pilde care aveau un cu totul alt farmec decât cele pe care le aflam de la scoală”, a spus pentru JURNAL de Chișinău Lari Giorgescu.

Actorul consideră că oamenii din Chișinau trebuie ajutați     „să creadă în viitorul lor și în nevoia de ei pe aceste meleaguri”.

L-am întrebat pe Lari Giorgescu ce părere are despre Unire și am primit un răspuns entuziast: „Prefer să vorbesc despre Unire în termenii pe care îi stăpânesc și îi înțeleg eu. Așa se face că mă simt în Chișinău ca în oricare alt oraș din România. Îmi place teatrul pe care am avut șansa să îl descopăr datorită acestor inițiative de a se juca la București și invers. Am întâlnit actori din Chișinău cu preocupări similare cu cele ale actorilor din București și din orice alt oraș din România. Ne-am imprietenit, păstrăm legătura și avem preocupări comune. Așa că așteptarile mele de la Unire, într-o anumită formă, își găsesc împlinire”.

Subliniem, pe final, că în perioada 23-29 aprilie 2018, Teatrul Evreiesc de Stat din București, în frunte cu Maia Morgenstern, va efectua un turneu la Chișinău, în cadrul proiectului „Teatru peste Prut”, ediția a II-a.

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit