Turnătorul neghiob

Sub masca unui reparator de maşini de cusut, „spărgătorul” trebuia să intre în casele localnicilor, să vorbească „degajat” cu femeile despre „duşmanii poporului”

 

bgrasstrelnkvd

Agentul secret emghebist „Razlom” a fost cel mai prost din lumea sa, din cea a emghebiştilor. Pentru a scăpa de acuzare pentru colaboraţionism cu autorităţile române, s-a angajat să dea de urma culacilor şi să îi toarne, să-i toarne pe semenii săi pentru a scăpa de închisoare. 

Ilie Gulca, Ivan Duminica

Sub masca unui reparator de maşini de cusut, „spărgătorul” trebuia să intre în casele localnicilor, să vorbească „degajat” cu femeile despre „duşmanii poporului” şi să afle locurile în care se ascund aceştia. Trebuia să îndeplinească această misiune conştiincios, cu mare spirit conspirativ şi cu o fidelitate absolută faţă de MGB (aşa s-a numit serviciul de securitate sovietic între 1946 şi 1953). Profilul lui „Razlom” era ideal pentru această misiune, datorită meseriei sale, putea „sparge” orice locuinţă în care se adunau femeile, avea experienţă militară şi avea pentru ce să fie şantajat.

Profilul perfect

Demian Ivanovici B., un nădrăgar din Taraclia, jud. Cahul, avea meteahna parveniţilor, de a fi întotdeauna pe cai mari, indiferent de regim. Pentru cariera de emghebist, avea studii preţioase făcute la compania Singer, faimoasa companie americană, pe care le-a abandonat după aproximativ două luni din cauza taxei mari. Însă această instruire i-a fost suficientă ca să devină secretar la Procuratura raională Taraclia la sovietici.

Deşi a fost precaut până în 1944, NKVD i-a găsit nod în papură şi l-a arestat „pentru colaboraţionism cu jandarmii români şi pentru percheziţii în casele locuitorilor din Taraclia”, şi aceasta deşi a fost secretar de procuratură la sovietici!

mgbCalul NKVD-ului

La 6 septembrie 1945, ancheta a fost încheiată şi dosarul a fost remis mai întâi secţiei penale a NKVD-ului din Cahul, iar apoi Procuraturii Circumscripţiei Militare Odesa, dar probele nu au fost convingătoare pentru a fi condamnat, au considerat reprezentanţii celor două structuri.

La 22 decembrie 1945, şeful secţiei nr. 2 a NKVD din RSSM, căpitanul Rîjkov, a decis eliberarea lui Demian Ivanovici B. Ce s-a întâmplat? A fost oare NKVD atât de indulgent? Pe dracul! Demian Ivanovici a devenit calul enkavedeului, cu numele de cod „Razlom”. De, aveau şi ei nevoie de cadre naţionale… A fost botezat „Razlom”.

Coşcogea colaborator secret

Superiorii săi i-au dat instrucţiuni precise: să cutreiere raioanele de centru ale RSSM sub masca unui reparator de maşini de cusut, să pătrundă în casele sătenilor şi să identifice „culacii” aflaţi în ilegalitate. În plus, sub aceeaşi aparenţă de mecanic şi lăcătuş, să intre degajat în contact cu oamenii şi să-i descoase despre trecutul lor. Trebuia să îndeplinească această misiune cu mare spirit conspirativ şi cu o fidelitate absolută faţă de MGB.

Însă odată intrat în localităţile pe care urma să le viziteze, conspiraţia era probabil incomodă pentru el, voia omul să spună că se ocupă de afaceri politice! Şi uita imediat de obligaţii, spunându-le gazdelor că este coşcogea „colaborator secret al emghebeului” şi că a venit să prindă „culacii” şi „duşmanii poporului”. Potrivit depoziţiilor martorei Focşuc N.E. din Cioropcanii Noi, raionul Sculeni, „Razlom” i-ar fi spus, pe un ton grav, că a venit din Chişinău pentru… „afaceri politice”.

 

La 1 noiembrie 1946, fost arestat de secţia nr. 2 a MGB a RSSM în Chişinău şi încarcerat în închisoarea МGB a RSSM pentru faptul că, în calitate de colaborator secret al MGB RSSM, nu a respectat conspiraţia şi a avut o atitudine neglijentă faţă de misiunile încredinţate. Aflându-se în raioanele Orhei, Sculeni şi Răspopeni, a mers pe calea divulgării secretelor de stat, a povestit despre colaborarea sa secretă cu МGB şi despre misiunile sale.

În satul Pecişte, raionul Răspopeni, el urma să găsească un luptător antisovietic, pe Gheorghe Galbur, care a reuşit să scape de sub strajă şi a tras în preşedintele sovietului sătesc. Reparând maşinile de cusut ale locuitoarelor satului Anghel C.I. şi Ploşniţă E.А, „Razlom” le-a vorbit acestora despre Galbur, iar unui alt ţăran, Stoianov, că are nevoie de aceeaşi persoană deoarece, chipurile, ar fi fost prieten cu el din timpul serviciului militar în Armata română şi că i-ar fi împrumutat, la Orhei, 100 de ruble.

Bătaia încasată la Pecişte

Aflând că mai multe femei se adună seara într-o casă, a mers acolo şi-a dat de Galbur cu camarazii săi. Ce-a făcut Razlom? Le-a spus pe şleau celor adunaţi că este colaborator secret al miliţiei şi că a venit în raion ca să-i aresteze pe cei care se ascund de autorităţile sovietice! Ce aveau să facă sărmanii oameni?… I-au tras o chelfăneală zdravănă, fapt pentru care s-a plâns preşedintelui sovietului sătesc din localitate, Kreiciman P.L., ciomăgit şi acesta de Galbur.

Condamnat pentru autodeconspirare

Bătaia încasată la Pecişte însă nu i-a muiat curajul. „Razlom” a respectat acelaşi „ceremonial” la Orhei. Întâlnind nişte tineri pe drumul spre această localitate, i-a întrebat cine din locuitorii oraşului are nevoie de serviciile unui meşter de maşini de cusut şi şi-a notat numele acestora. Şi aici le-a spus fără înconjur localnicilor că este ditamai agent secret şi că se interesează de foştii membri ai partidelor politice.

Din această cauză, la 30 decembrie 1946, Tribunalul militar al trupelor Ministerului Afacerilor Interne al RSSM l-a condamnat pe „Razlom” la trei ani de detenţie în lagărele de muncă. La 21 martie 1947, pedeapsa i-a fost redusă la un an de închisoare. A fost încarcerat în închisoarea nr. 2 a Ministerului Afacerilor Interne din oraşul Chişinău.

(Fondul 3401, inv. 1, dosar 58)

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca