Trompeta de aur, amintiri de necrezut

A trecut ceva timp de la serata de creație a trompetistului Gavriil Gronic, dar sentimentul că nu s-au povestit destule despre un muzician virtuoz, care a oferit trompetei, scenei și nouă 35 de ani din cei 55 împliniţi, încă mai stăruie…

Un concert cu Orchestra „Folclor” poate oferi cel mai potrivit și plăcut loc și timp să plutești, să te refaci, Petre Neamțu fiind nu doar un dirijor și un conducător artistic, ci și un foarte bun regizor de spectacol, care, cu mult talent și rafinament, implică în feeria sa toată lumea – și muzicienii din scenă, și spectatorul din sală!

Despre Dinastia Gronic de la Grinăuți-Ocnița am auzit cu toții, pentru prima dată, prin anii ’80-’90, în emisiunile lui Anatol Bârsa, „Dinastii muzicale”, de la Televiziunea Națională, care a știut să promoveze tot ce aveam mai valoros în acele timpuri. Pe atunci, protagonistul mai multor emisiuni a fost Simion Gronic, tatăl lui Gavriil, trompetist, dascăl și îndrumător pentru  generații de muzicieni, împreună cu fratele său, Trofim, trombonist. Astăzi, fiii lui Simion, Gavriil și Marin, unul la Chișinău și altul la Paris, unul la trompetă, și altul la flaut, îi duc în lume numele și dorul… Pe urmele lor, vine, promițător, Simionel, fiul de 16 ani al lui Gavriil, cu trompeta lui…

Concertul a fost conceput și realizat mai curând ca o paradă a  instrumentiștilor și a vocilor – în stilul lui Petre Neamțu. Desigur, alămurile – cartea de vizită a fanfarelor de la nunțile românești de pe timpuri, menținute și azi la nordul Moldovei, și, mai cu seamă, la Grinăuți – au stat la loc de cinste, și, în sfărșit, „trompeta de aur” a lui Gavriil Gronic, așa cum a fost numită pe parcursul întregii seri, a avut spațiu suficient pentru a-și alina admiratorii.

Acompaniată, pe rând, când de trompeta lui Anatol Nunu, când de  trombonul lui Ion Spătaru, când de clarinetul lui Sorin Zberea sau de fluierul lui Leonid Moșanu, când de vioara lui Andrei Bivol sau a Valentinei Rusu,  de acordeonul lui Vasile Rusu sau al lui Mihăiță Bătrânu (la acordeonul lui Mihai Bătrânu), de taragotul lui Simion Duja, sau de naiul lui Vasile Iovu, cu un potpuriu cutremurător, profund românesc, – Seara de creație a lui Gavriil Gronic a devenit una de basm, de o virbrație cutremurătoare… o adevărată seară de creație, cum rar ni-i dat să vedem…

Atmosfera unică, asigurată și de vocile unice, dar diferite din „Folclor”, care s-au perindat convingător în fața unui public extrem de exigent şi foarte receptiv: Viorica Moraru (cu „Polca de la Grinăuți” și o doină în memoria lăutarilor…), Cezara-Elena, „fata de la Bădragi” (cu „Sârba de la Bădragi”), Nina Ermurache (cu „Mi-a zis badea „Lasă cântul”, și cu romanța „Măicuța mea”), Silvia Goncear (cu romanțe clasice), Ludmila Roșculeț, Diamanta Paterău, Nicolae Paliț, Ion Paulencu, cu vocea lui de muntean, cu cămaşa cu mult verde și cu brâul său verde bucovinean! („Hai, hai cu trăsioara” și „Ciobănaș de la miori”).

De fapt, serata s-a egalat cu un spectacol din mai multe concerte. Primul,  susținut de Fanfara de la Grinăuți (conducători artistici – Marin Gronic și Victor Bercu) în fața Filarmonicii, până la începutul concertului. Al doilea – susținut de Gavriil Gronic și de Petre Neamțu, cu Orchestra „Folclor”, în scenă. În final, sala a fost invadată de aceeași Fanfară de la Grinăuți care  a urcat în scenă, electrizând spectatorii! Fanfara de la Grinăuți însemnând 15 instrumentiști – 5 trompete, 5 tromboane și încă 5 alte instrumente! Alămuri, nu glumă! Au cântat împreună cu Orchestra încă un program, de nedescris…Nu cred ca așa ceva se mai poate repeta vreodată!

Apoi, în scenă a urcat o delegație de la Grinăuți – o jumătate de sat – cu primarul Igor Oboroc, cu ex-primarul Antonina Maistru (nașa de cununie a lui Gavriil), cu funcționari publici și cu rude… Dar cel mai important e că printre ei era și mama, Eugenia Gronic, și fratele, Marin.

Și, în sfârşit, un alt spectacol al Fanfarei – pentru invitații la recepție – a durat până la miezul nopții! O adevărată sărbătoare a Nordului, cu aplauze necontenite, cu dansuri vechi, bătrânești (stil Ion Paulencu, stil Serghei Ciuhrii sau stil Grinăuți), și cu strigăte: „Trăiască Nordul!”.

Iurie Foca, artistul-fotograf care și-a asumat să monitorizeze întreg evenimentul, a avut de lucru toată noaptea, imortalizând clipe cu Gavriil Gronic, trompetistul fericit, cu trompeta sa de aur…