“Trecerea fără oprire, interzisă!”

SECURITATEA RUTIERĂ // Revenim la subiect. Confuziile permise de autorităţile publice în gestionarea sectorului de drum R-3 Chişinău-Hânceşti-Cimişlia-Basarabeasca, intersecţie cu strada Alexandru cel Bun din Ialoveni, pot favoriza producerea impactelor rutiere fatale. Pe parcursul anului 2010, la intersecţia respectivă au fost comise multiple accidente de circulaţie şi create situaţii de risc

Este lesne de înţeles firea moldoveanului care îşi face cruce numai după ce tună. Dar nu este de conceput trăsătura respectivă (şi nici nu ar fi admisibil), în cazul în care moldovenii noştri, în virtutea obligaţiilor de serviciu, au şi responsabilităţi de a diminua sau preîntâmpina eventualele riscuri pentru cei care le achită salariile din bani publici. În acest sens, vreau să mă refer (de altfel, în mod repetat!) la subiectul privind organizarea şi asigurarea securităţii circulaţiei rutiere, intersecţia drumului naţional R-3 Chişinău-Hânceşti, intrarea în or. Ialoveni. Subiectul în cauză îl dezbatem tot mai des cu concetăţenii mei. Cred că a venit momentul ca întrebarea: „Cine dacă nu noi se va implica în luarea deciziilor ce ne afectează viaţa cotidiană?” să nu mai fie una retorică.

Conform statisticilor mondiale, anual, circa 1,2 mil. de persoane decedează din cauza accidentelor rutiere şi 20-50 mil. de persoane sunt rănite, în multe cazuri rămânând cu handicap pe viaţă. Problema securităţii circulaţiei rutiere devine tot mai acută şi în Republica Moldova. Circulaţia în siguranţă pe drumurile publice este reglementată de o serie de acte  normative, care adeseori sunt contradictorii şi nu prevăd o răspundere clară a autorităţilor responsabile de organizarea calitativă a circulaţiei rutiere.

25-30% din numărul total de accidente rutiere comise în RM au loc în intersecţii

Astfel, autorităţile administraţiei publice, inclusiv cele locale de nivelul I şi II sunt responsabile de prestarea serviciilor în acest domeniu, fiind obligate să asigure securitatea circulaţiei pe drumurile publice, să asigure ocrotirea vieţii participanţilor la trafic sau persoanelor aflate în zona drumului public, să garanteze protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, precum şi a mediului înconjurător.

Ignorarea argumentelor aduse privind inoportunitatea unor acţiuni şi confuziile permise de autorităţile publice în gestionarea sectorului de drum R-3 Chişinău-Hânceşti-Cimişlia-Basarabeasca, intersecţie cu strada Alexandru cel Bun din Ialoveni, pot favoriza producerea impactelor rutiere fatale. Astfel, în perioada lucrărilor efectuate pe parcursul anului 2010, la intersecţia respectivă au fost comise multiple accidente de circulaţie şi create situaţii de risc. În acest context, menţionez că, conform unor date statistice, aproximativ 25-30% din numărul total de accidente rutiere comise în ţară au loc anume în intersecţii.

Activităţile în vederea organizării traficului rutier necesită antrenarea specialiştilor de diferite profiluri, luând în consideraţie bunele practici moderne. Orice organizare a traficului rutier are ca scop ridicarea eficienţei şi siguranţei acestuia, ceea ce nu se poate afirma despre acţiunile întreprinse la intersecţia drumurilor la intrarea în or. Ialoveni. Un rol important în asigurarea securităţii rutiere îl are şi utilizarea adecvată a mijloacelor tehnice de organizare a traficului:  indicatoarele, marcajele rutiere, semafoarele de semnalizare a intersecţiilor, parapetele, stâlpii  de  direcţionare, iluminarea drumului etc. Indicatoarele, marcajele rutiere, semafoarele se consideră ca fiind cele mai importante pentru amenajarea reţelelor, întrucât prin intermediul lor se asigură informarea conducătorilor privind siguranţa de deplasare.

Situaţii confuze cu consecinţe neprevăzute

În amplasarea indicatoarelor trebuie să se ţină cont de faptul că informaţia acestora este adresată numai acelor participanţi la trafic cărora le este necesară. Pe sectoarele de drum, pe care marcajul rutier ce determină regimul de deplasare este dificil de a fi desluşit (zăpadă, noroi etc.), acesta trebuie să fie complementat prin indicatoare rutiere.

Astfel, conform prevederilor legale, amplasarea indicatorului “Trecerea fără oprire interzisă”, trebuie să fie plasată înaintea intersecţiei, în care vizibilitatea pentru conducătorii de vehicule ce se apropie pe drumul fără prioritate este dificilă. Indicatorul se utilizează pentru a indica conducătorului de vehicul că acesta este obligat să întrerupă deplasarea la marginea carosabilului ce urmează a fi intersectat. Conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecţie pe drumul ce urmează a fi intersectat, iar în cazul în care indicatorul este însoţit de panoul adiţional 6.15 – celor care se apropie pe drumul cu prioritate. Aici apare o situaţie confuză pentru toţi conducătorii de vehicule şi nu ştiu cât de justificată este amplasarea indicatorului la această intersecţie, dacă drept urmare a instalării acestuia pot apărea diverse situaţii de conflict cu consecinţe neprevăzute.

Indicatorul 4.2.1 “Direcţia obligatorie de ocolire a obstacolului” arată că obstacolele aflate pe carosabil, indiferent de natura lor, se ocolesc numai pe direcţia indicată de săgeata de pe indicator. Acest indicator nu este amplasat la obstacolul aflat la ieşirea din Ialoveni, direcţia spre oraşul Hânceşti, deoarece banda de separare plasată pe sectorul de drum menţionat ce delimitează fluxurile de transport de sensuri opuse nu corespunde normelor şi standardelor internaţionale, care au menirea de a exclude impacturile frontale.

Şoferul contează numai pe ajutorul Domnului!

Cu regret, au fost constatate mai multe situaţii de circulaţie imprevizibile, cu trecerea peste banda de separare, rezultate cu  ieşirea pe banda de circulaţie cu sens opus, şoferul contând atunci numai pe ajutorul Domnului!

Numărul impunător şi regretabil al impactelor fatale produse la intersecţii poate ne determină să analizăm şi circumstanţele create artificial la intersecţia Ialoveni, cu scopul de a omite eventualele riscuri? Lăsăm chestiunea la discreţia autorităţilor care sperăm să menţină în vizorul lor problemele cu care se confruntă cetăţenii din comunitate.

În acelaşi context, remarcăm complicarea situaţiei în cazul deplasării din Ialoveni, curbă la stânga spre Hânceşti. Această manevră creează, de asemenea, multiple situaţii de conflict şi necesită a fi organizată în mod profesionist.

Totodată, punctele de conflict se formează atât în cazul intersectării fluxurilor de transport, cât şi în cazul intersectării fluxurilor de transport cu cele de pietoni. Pe drumurile cu bandă de separare, pe care fiecare din carosabile conţine trei şi mai multe benzi pe sens, indicatorul 5.50.1 trebuie amplasat pe banda de separare pentru fiecare din carosabile. Lăţimea trecerii nesemnalizată prin marcaj, distanţa dintre indicatoare se determină conform marcajelor. În lipsa marcajului, plasarea indicatoarelor 5.50.1 şi 5.50.2 cu distanţe mari între ele conduce la nedisciplinarea atât a pietonilor, cât şi a conducătorilor de vehicule, întrucât pietonii ies pe carosabil, fiind dispersaţi pe întreaga distanţă, iar conducătorii în aceste cazuri nu mai opresc pentru a le ceda trecerea. Drept măsură raţională de organizare a circulaţiei pietonilor, care separă în întregime fluxurile de transport cu cele pietonale, se consideră denivelarea trecerilor acestora, fie deasupra carosabilului, fie subterană.

Au de suferit în special locuitorii din Ialoveni

Cel mai eficace sistem de dirijare a circulaţiei în intersecţii în vederea ridicării nivelului de siguranţă a traficului se obţine prin semaforizarea acestora. Aceasta ar contribui la prevenirea accidentelor rutiere, la asigurarea deplasării în siguranţă a vehiculelor şi pietonilor.

În consecinţă, au de suferit în special locuitorii din Ialoveni. Să nu uităm că accidentele rutiere constituie unul din factorii determinanţi ai deceselor în Republica Moldova.

Autorităţile publice responsabile în acest domeniu urmează să se conformeze cerinţelor Convenţiei internaţionale privind circulaţia rutieră, pentru a contribui la ridicarea nivelului de siguranţă pe drumurile publice.

Republica Moldova are nevoie de o infrastructură rutieră modernă, care ar corespunde tuturor normelor europene, dar nici pe departe nu de genul celor de la intersecţia drumului naţional R-3 Chişinău-Hânceşti, intrarea în or. Ialoveni.

Responsabilizarea autorităţilor publice de acţiunile întreprinse va fi nu numai în beneficiul cetăţenilor, dar şi ne-ar permite să afirmăm cu fermitate că, într-adevăr, tindem să ne integrăm în comunitatea europeană, preluând şi bunele practici europene, inclusiv în domeniul gestionării serviciilor de securitate pe drumurile publice.

Sergiu ARMAŞU,

Doctor în drept

The following two tabs change content below.