„Trebuie să ne unim ca să vindem”

Expoziția „Fabricat în Moldova” 2019 va fi deschisă până duminică, 3 februarie

La ediția curentă, procesatorii de fructe ocupă cele mai multe mese. Fotografii: Nadejda Roşcovanu

În timp ce unii agricultori au lăsat anul acesta să le îngheţe fructele în livezi, optimiştii luptă prin diferite metode să îşi vândă mărfurile. Cei care se lasă ajutaţi prin proiectele europene se concentrează şi învaţă să obțină produse calitative, ca să aibă deschidere pe alte pieţe decât cele cu care s-au obişnuit. Participanţii la Expoziţia „Fabricat în Moldova” 2019, cultivatorii de fructe şi legume vorbesc despre treptele de dezvoltare prin care trec şi șansele lor să ajungă pe piaţa europeană. 

Expoziţia „Fabricat în Moldova” 2019 este gata să îşi deschidă uşile cumpărătorilor. Pe ultima sută de metri, când încă nu a început forfota, observ mesele cu produsele autohtone moldoveneşti. Îmi sar în ochi standurile cu fructe şi pomuşoare uscate, congelate ori scăldate în ciocolată. La ediția curentă, procesatorii de fructe ocupă cele mai multe mese, semn că această ramură are perspectivă mare.

Piaţa cere calitate, dar şi cantitate

Olga Ţiu din Andruşul de Jos, Cahul, este prezentă la expoziţie cu un congelator plin de mure măşcate pe care le vinde cu 50 de lei kilogramul. „Dacă scrieţi despre noi, menţionaţi, vă rog, că suntem în căutare de cumpărător pentru opt tone de mure”, zice Olga, venită la expoziţie cu speranţa să găsească un cumpărător, precum şi să căpete experienţă de la colegi pentru a-şi dezvolta businessul.

Femeia care are această afacere de familie de doar patru ani de zile spune că pot să cultive anual peste zece tone de fructe. Din cauza că produc o cantitate încă mică de mure, nu au posibilitatea să le exporte. Nici fabricile de procesare moldoveneşti nu vor să proceseze această cantitate, afirmă ea.

„E nevoie să ne asociem mai mulţi crescători de mure ca să le putem vinde”, menţionează femeia. O altă soluţie pentru desfacerea mărfii, spune ea, ar fi crearea punctelor de colectare în toată republica, aşa cum a văzut în ţările din Vest.

„Dacă ar funcţiona şi la noi punctele de colectare ca în Occident, nu am mai avea atâta stres în privinţa vânzării mărfii”, spune Olga Ţiu. Cu toate impedimentele, familia ei intenţionează să îşi dezvolte în continuare plantaţia de mure, fiind sigură că are perspectivă. „Nu vrem să luăm şi noi drumul străinătății”.

 

Rețetele din bătrâni, o ideie de afacere

La o masă unde se vând fel de fel de fructe uscate, o tânără îşi umple sacoşa cu chipsuri din mere şi pistil, un produs mai puţin cunoscut pentru mine, dar care îmi pare delicios.

Cumpărătoarea, Diana Bivol, îmi spune că preferă aceste bunătăţi fiindcă nu are voie să mănânce fructe proaspete. „Sunt naturale, fără zahăr şi conţin o mulţime de vitamine. Aşa cum nu am voie să mănânc fructe proaspete, consum mult pistil”, spune tânăra, continunând să își pună în sacoşă rulouri de pistil din gutui, aronie, pere, mere şi alte fructe.

Ludmila Castraveţ, producătoarea „Pistilului de Valea Răutului”, din Criuleni, dezvăluie că această pastă uscată din fructe era astfel preparată pe timpuri de bunicile noastre. Era o metodă de conservare a fructelor pe timp de iarnă.

Acum, spune Castraveţ, a înregistrat marca pistilului şi intenţionează să îl producă în cantităţi mari pentru piaţa moldovenească şi pentru export. Femeia, care este şi consultant în domeniul afacerilor în agricultură, crede că moldovenii crescători de fructe şi legume trebuie să înveţe să facă din ceea ce cresc produse finite, de exemplu, fructe uscate, altfel le va fi greu să supravieţuiască pe piaţă.

“Pistil de Valea Răutului”, produs după receta bunicelor.

Pistil

„Trebuie să ne unim”

Sergiu Cimpoeşu din Nisporeni are, la fel, pe masă mai multe fructe uscate. El spune că este la început de cale cu afacerea, dar caută deja potenţiali clienţi. „Uscăm prune de mai mult de zece ani, dar le comercializam ca materie primă, nu o procesam. Abia în 2018 am cumpărat utilaj şi încercăm să facem produs finit. Am lărgit şi sortimentul. Anul trecut am uscat şi măr, gutuie, piersic”, afirmă bărbatul.

„Mai mult de doi ani de zile, am lucrat asupra tehnologiei ca să ne iasă aceste produse. Procesăm altfel decât toţi pruna, nu prin metoda tradiţională pe apă fierbinte, dar pe aburi. Astfel, fructul îşi păstrează mai bine vitaminele, dulceaţa, gustul. Sperăm, până duminică, să se găsească şi clientul nostru”, îşi exprimă optimismul Cimpoieşu.

Afaceristul afirmă că au doar şase hectare de pruni, dar o capacitate de uscare mult mai mare, de aceea mai cumpără fructe de la alţi crescători. „Sunt destui proprietari de livezi, care au nevoie ca produsele lor să fie procesate.”

Cât priveşte piaţa de desfacere din Vest, Cimpoieşu ştie că europenii au nevoie de cantităţi de mii de tone de produse, nu au nevoie de un singur producător. „De aceea ei nu ne privesc ca producători serioşi, deoarece sunt interesaţi de cantitate şi stabilitate. Astfel, suntem nevoiţi să ne asociem ca să putem garanta această cantitate. Nu trebuie să concurăm, trebuie să ne unim, să facem produse calitative şi să găsim contracte pentru export”, conchide fermierul.

Sergiu Cimpoeşu

Fructele în ciocolată

Fructele în ciocolată sunt un alt produs pe care l-au descoperit mai mulţi moldoveni şi pe care îl produc deja în cantităţi foarte mari pentru piaţa internă şi externă. Acest fapt se observă şi la expoziţie, unde, branduri deja renumite în R. Moldova îşi au produsele expuse în căutare de alţi cumpărători.

„Avem piaţă de desfacere în R. Moldova, avem şi în România. Mă bucur mult că oamenii  înţeleg că avem vitamine naturale calitative şi au început să folosească pruna uscată, mărul natural. În baza acestor fructe pe care am început să le procesăm, au apărut şi bomboanele noastre foarte apreciate, brand pentru care am luat anul acesta o medalie de aur”, ne spune povestea ciocolatei pe care o produce şi pe care negociază în aceste zile să o exporte pe piaţa europeană, Elena Vutcariov din mun. Chișinău.

„Avem un colţ de rai, un sol roditor, dispunem de toate posibilităţile. Avem nevoie să producem, iar produsul finit să aibă plus valoare”, adaugă Elena Vutcariov.

Elena Vutcariov

The following two tabs change content below.