„Trebuie să fim precauţi şi să mergem înainte”

alexandru ambros primar ungheniPrimarii de la nord sunt cei mai învederaţi apărători ai apropierii de Rusia, mai mult decât găgăuzii şi bulgarii

Am realizat un mini-sondaj printre primarii câtorva localităţi din cele trei zone ale ţării: nord, centru şi sud, punându-le întrebarea cu privire la vectorul geopolitic de dezvoltare a Republicii Moldova şi la măsura în care acesta ar corespunde cu opţiunea majorităţii populaţiei pe care o reprezintă.

Pe primarul comunist de Bălţi, Vasili Panciuc, nu l-am găsit, el fiind în concediu, dar am reuşit să discut cu viceprimarul municipiului, Octavian Mahu, care susţine ostentativ că majoritatea covârşitoare a populaţiei, atât a municipiului Bălţi, cât şi a întregii zone de nord a Republicii Moldova optează pentru apropierea de Federaţia Rusă (nici măcar de Uniunea Vamală). „Nu constituie un secret că nordul Moldovei a fost permanent orientat spre Rusia”.

„Nordul Moldovei e cu Rusia”

Întrebat de ce e atât de sigur şi dacă dispune de datele unor sondaje sau statistici, viceprimarul de Bălţi a răspuns negativ. „Ştiţi că primarul Panciuc a lansat iniţiativa unui referendum local în cadrul căruia locuitorii municipiului să-şi expună opinia privind aderarea la Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală. Iniţiativa sa a fost atacată în instanţă şi, până astăzi, aşteptăm rezultatul”, menţionează viceprimarul de Bălţi, refuzând să ne comunice opţiunea sa personală în această problemă.

„Trebuie să ne găsim locul nostru sub soare”

Primarul comunist de Vulcăneşti, găgăuzul Fiodor Terzi, a susţinut, scăpând un surâs, că vectorul celor din Vulcăneşti e orientat spre Chişinău. „Cei de la conducere, cu mintea, responsabilitatea şi autoritatea care le-a fost dată, să cântărească şi să decidă corect.” Devenind însă imediat serios, Terzi crede că nu e corect să alegi între Vest, Nord, Est.

„Urmează să ne găsim locul nostru sub soare. Şi nu e vorba de preferinţele cuiva. Unuia îi plac ruşii, altuia românii, europenii, americanii. Noi avem interesele noastre. Cel mai cumplit lucru e că nu se conturează deocamdată interesul nostru naţional, moldovenesc. Populaţia e împărţită: jumătate trage spre Europa, altă jumătate – spre Rusia. În opinia mea, trebuie să avem relaţii bune şi cu Vestul, şi cu Estul”.

„Orice extremă ar fi păgubitoare pentru RM”

Aceeaşi poziţie o împărtăşeşte şi primarul comunist de Taraclia, bulgarul Serghei Filipov, care îmi declară că se orientează spre Moldova. „Promovând relaţii bune şi cu Occidentul, şi cu cei de la Răsărit, trebuie să ţinem cont totuşi de dependenţa istorică şi spirituală de Est. Din acest motiv, în timpul apropiat, nu poate fi vorba de o renunţare deplină la vectorul estic în favoarea celui european.
Acesta ar fi un pas nechibzuit şi periculos. Cu atât mai mult că vedem pe moment cum „Rozpotrebnadzor”, sub diferite pretexte, ne blochează exportul producţiei noastre pe piaţa din Est, o piaţă tradiţională pentru Republica Moldova. Produsele noastre nu sunt deocamdată competitive pe piaţa europeană”.

„Opinia mea, care o reflectă şi pe cea a majorităţii locuitorilor din Taraclia, e că, în perspectiva apropiată, urmează să lucrăm pe direcţia estică, dar, în acelaşi timp, să ne încadrăm încet, perseverent şi progresiv pe vectorul european. Pe moment, oricare extremă ar fi păgubitoare pentru RM. O următoare lovitură din partea Rusiei ar putea ţinti în migranţii noştri de acolo. Ce vom face cu ei dacă se întorc în Moldova? Trebuie să devenim de în ce mai puţin dependenţi de vectorul estic, dar, deocamdată, să nu tensionăm şi mai mult situaţia şi aşa dificilă în care ne-am pomenit”, opinează primarul de Taraclia.

„Parcursul european e unul logic şi firesc”

Alexandru Ambros, primarul de Ungheni, membru al PLDM, ne-a declarat că, pentru el, vectorul proeuropean este indiscutabil. „Semnând Acordul de asociere cu UE, guvernul n-a făcut altceva decât să asigure o continuitate normală şi logică a aspiraţiei ţării noastre. Suntem la frontiera UE şi e absolut firesc şi logic să ne dezvoltăm în direcţia Uniunii Europene. Ar fi incorect să punem întrebarea cu privire la alegerea între UE şi Uniunea Vamală. E vorba de nivele diferite de integrare. Până acum, am avut un regim de liber schimb în cadrul CSI şi nu l-am avut cu ţările UE. Odată cu semnarea Acordului de asociere şi intrarea în vigoare a zonei de liber schimb, am egalat relaţiile noastre cu Occidentul şi cele pe care le-am avut în spaţiul CSI. Uniunea Vamală prezintă deja un nivel depăşit şi nu putem egala o uniune care, de facto, există doar teoretic. Relaţiile cu statele din Uniunea Vamală trebuie să fie prietenoase, pragmatice, cu interes reciproc şi, în aceste condiţii, vor deveni durabile. În raporturile noastre cu Rusia ar fi bine să urmăm modelul statelor baltice”.

Neafiliat politic şi proeuropean

„Deşi sunt neafiliat politic, pledez pentru demersul proeuropean”, susţine Gheorghe Răileanu, primar de Cimişlia. „Sunt convins că mă susţin majoritatea locuitorilor din Cimişlia. Poate cei de la Bogdanovca, sat de ucraineni, nu susţin în majoritate acest vector, însă ei constituie o minoritate neînsemnată. Perioada sovietică nu poate fi ştearsă din istoria noastră, cu Rusia, urmează să avem relaţii de colaborare bilaterală în toate domeniile. Cred că, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, spiritele se vor linişti şi se va reveni la relaţii normale cu ţările din spaţiul CSI, dar să ne ţinem de interesele noastre”.

„Să păstrăm pieţele tradiţionale”

Alexandru Botnari, primar de Hânceşti, membru al PDM, mă asigură că ştie foarte bine situaţia din satele raionului. „Vizitând recent un sat, oamenii au început să mă împroaşte cu piersici, indignaţi că nu au unde le vinde. Pe moment, la nivel de oraş, eu le permit prin autorizaţie să-şi vândă producţia pe la colţuri de stradă, pe lângă blocurile de locuit. Le procurăm producţia şi pentru grădiniţe: piersici, struguri. Ne străduim să-i ajutăm cum putem pe fermierii noştri. Deşi sunt proeuropean şi salut semnarea Acordului de asociere cu UE, trebuie să avem mare grijă cum păstrăm pieţele noastre tradiţionale, căci piaţa UE e suprasaturată şi produsele noastre sunt solicitate doar pe pieţele tradiţionale”.

„Se impune o schimbare de mentalitate”

Pe doamna primar de Străşeni, Valentina Casian, membră PL, contactată în timpul unei inspecţii pe şantier, declară că localnicii sunt în mare majoritate proeuropeni şi, ea însăşi, fără echivoc, împărtăşeşte aceleaşi valori.
„Susţin pe deplin vectorul proeuropean de dezvoltare. În ce priveşte greutăţile prin care trecem acum, era şi de aşteptat să avem impedimente din partea Federaţiei Ruse, dar trebuie să mergem cu demnitate înainte. Se impune o schimbare de mentalitate atât pentru producători, cât şi pentru întreaga populaţie. Embargoul oferă oportunitatea să punem accentul pe calitatea produselor. Trebuie să producem o marfă recunoscută pe pieţele tuturor statelor europene. Nu mai merge ceea ce a fost până acum, mă refer la produsele care se desfăceau în Rusia”.

„Trebuie să gândim constructiv”

Grigore Repeşciuc, primar de Căuşeni, neafiliat politic, îmi spune că circa 40% din locuitorii oraşului Căuşeni sunt vorbitori de limbă rusă. „Eu sunt un european convins şi mă străduiesc să nu mai conving pe nimeni prin cuvinte, ci prin fapte concrete de necesitatea integrării în familia statelor europene. Spre exemplu, nu demult, am mers în România cu vreo zece reprezentanţi ai PCRM, arătându-le cum se dezvoltă localităţile acolo. Recent, am vizitat şi Polonia în scopul atragerii de proiecte în plan socio-economic, vizite din care învăţăm lucruri utile. Ce avem însă din partea Rusiei? Doar piedici. Pe moment, în oraş ne ocupăm de reparaţia drumurilor şi iluminarea lor în baza proiectelor europene. Deşi ne va fi greu cu embargoul impus de Rusia, vom trece şi peste asta. Eu, bunăoară, am fost mereu candidat independent, mi-a fost greu, ştiu ce înseamnă asta, dar trebuie să gândim constructiv”.