„Transnistria resimte consecinţele războiului din Ucraina”

Interviu acordat de preşedintele autoproclamatei rmn, Evgheni Şevciuk, emisiunii HARDtalk, BBC WORLD NEWS (fragment)

sevciuc– Ce rost are paşaportul transnistrean pe care nu-l puteţi folosi nicăieri? Nu înţeleg.

Paşaportul este folosit pentru deplasare în interiorul ţării, este un document de identitate. Nimeni nu a anulat încă actele de stare civilă.

– Cum concepeţi situaţia din Ucraina: ca ameninţare sau ca oportunitate pentru Dvs.?

Conflictul din Ucraina prezintă pentru noi anumite riscuri. Unele dintre acestea le resimţim prin destabilizarea situaţiei economice.

– Aţi declarat în aprilie că aţi vrea să vedeţi Transnistria independentă, dar construind un viitor alături de Rusia. ParlamentulDvs. a cerut Rusiei să anexeze acest teritoriu, la fel cum s-a întâmplat cu Crimeea. Aceasta este lecţia pe care aţi învăţat-o din tot ce s-a întâmplat în Crimeea?…
Nu este vorba despre anexare. Oamenii au dreptul să-şi exprime propria opinie şi propria voinţă politică. Aceşti oameni şi-au exprimat voinţa la referendum.

– Dar referendumul din 2006 nu are legitimitate internaţională. Nu are nicio însemnătate.

În opinia noastră, Transnistria nu a fost recunoscută până acum din cauza unei concurenţe a forţelor externe pentru influenţă în regiune.

– Sunt sigur că sunteţi conştient de faptul că un număr important de oameni de pe teritoriul Dvs. au sau vor să aibă paşapoarte moldoveneşti. De ce?

Pentru că fără un paşaport recunoscut la nivel internaţional nu pot traversa frontiere. Oamenii au fost puşi în situaţia să aleagă un paşaport. Avem 200 de mii de cetăţeni cu paşapoarte ruseşti, 90 de mii cu paşapoarte ucrainene şi un număr de oameni cu paşapoarte moldoveneşti. Însă toţi au cetăţenia Transnistriei. Statul nostru oferă dreptul de a avea mai multe cetăţenii.

– În ce priveşte drepturile omului, una dintre problemele pe care le-au depistat instituţiile internaţionale se referă la oamenii care vorbesc moldoveneşte. Există restricţii inacceptabile faţă de şcolile moldoveneşti din acest teritoriu. De ce vă este frică de oamenii care vorbesc limba moldovenească?

E o neînţelegere formulată în cadrul propagandei Chişinăului, precum că aici ar fi încălcate drepturile şcolilor românofone. Vă amintesc că pe teritoriul nostru funcţionează şcoli moldoveneşti cu alfabet chirilic. Aceste şcoli sunt finanţate de stat. Din punctul nostru de vedere, CEDO şi un număr de organisme internaţionale nu au abordat situaţia în mod obiectiv. Problema constă în înregistrarea proprietăţilor şcolilor cu predare în limba română. Nu suntem împotriva predării în limbile română, engleză, germană. Moldova crede că şcolile româneşti de pe teritoriul Transnistriei nu trebuie să plătească nimic nimănui.
Şi folosesc gratuit imobilele. La pensionare, aceşti profesori cer pensii de la noi. Problemele trebuie rezolvate, noi le discutăm în cadrul formatului de negocieri. Partea moldovenească oferă o perspectivă care îi este convenabilă.

The following two tabs change content below.