„Traficanţii ajung eroi printre cetăţenii moldoveni”

Centrul de Investigaţi Jurnalistice (CIJ) a devenit un loc unde parvin necontenit plângeri ale cetăţenilor înşelaţi, atunci când încearcă să beneficieze de ajutorul unor firme care propun servicii legate de munca în străinătate. „Oamenii sunt revoltaţi că acestea activează fără a fi trase la răspundere pentru activităţi ilegale”, ne-a declarat Cornelia Cozonac, directoarea CIJ. În orice moment, victima migraţiei ilegale poate deveni şi victima traficului de oameni.

Clubul jurnaliştilor de investigaţie a luat în dezbatere fenomenul migraţiei ilegale şi a traficului de persoane în condiţiile în care ani de zile întâmpină impedimente mari în realizarea anchetelor de elucidare a unor cazuri de acest fel. La discuţie au participat reprezentanţi din cadrul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Procuraturii Generale şi MAI. „Foarte multe firme de turism ajută cetăţenii RM să ajungă prin intermediul vizelor turistice peste hotare, unde se pomenesc în plasa traficanţilor. Cercul acestora s-a lărgit şi în reţea au intrat şi cele din categoria „Work and Travel”. Am vrea şi noi să aflăm în ce măsură aceste firme se află în vizorul procuraturii”, s-a întrebat retoric Cornelia Cozonac.

„Uşa Europei pentru moldoveni continuă să fie închisă”

Autorităţile susţin că le este dificil să aducă în faţa instanţei anumite agenţii de turism, care au alte intenţii decât deplasarea turiştilor la odihnă peste hotare. În baza actelor false, sub pretextul că pleacă în vacanţă, prin România, mai ales, ei pătrund în alte ţări europene. De cele mai deseori ori, traficanţii falsifică actele moldoveneşti, chiar şi paşapoarte româneşti, pentru o justificare fictivă la obţinerea vizelor pentru spaţiul Schengen. Ei obţin contracte de muncă false, minţind autorităţile că „clienţii” lor pleacă la muncă legală şi bine asigurată. Oamenii nu apelează la jurişti şi semnează asemenea acte. Achită benevol în contabilităţile firmelor respective sume de aproximativ şapte mii de lei sau patru mii de euro.

„Asemenea cazuri sunt cel mai greu de depistat, pentru că necesită cooperare internaţională. Criminalii recurg chiar şi la angajarea avocaţilor, pentru a ieşi din anumite încurcături. Nu putem lăsa fluxul migranţilor ilegali doar în sarcina autorităţilor din spaţiul Schengen sau ale României. Liberalizarea regimului de vize ar fi o soluţie importantă în eradicarea migraţiei ilegale”, a spus Eduard Bulat, şeful Secţiei prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale.

„Liderul” comunităţii „rezolvă” problemele

„Este nedrept să criticăm doar birocraţia autorităţilor RM, să discutăm şi despre „epopeile” rudelor noastre prin care trec atunci, când îşi obţin permise de şedere în Italia sau în alte ţări. Presa să spună adevărul şi despre cum se comportă autorităţile altor state cu cetăţenii noştri. Ei trebuie trataţi ca victime ale migraţiei ilegale, aşa cum prevăd tratatele internaţionale”, observă Eduard Bulat.

Din 167 de victime ale traficului de oameni, în anii 2006-2009, doar în cazul a 63 de astfel de persoane traficanţii au fost pedepsiţi. „În timpul procesului penal, traficanţii intrau în tocmeală cu victimele, cărora le plăteau până la şapte mii de euro ori le propuneau plecarea din nou peste hotare, în schimbul retragerii depoziţiilor. Noi reuşim să scoatem din reţele persoanele mai puţin importante, iar capii acestora rămân neatinşi”, a menţionat Jana Costache, directorul Centrului pentru prevenirea traficului de femei.

Mai rău este că nu este că migraţia ilegală nu este percepută ca un pericol printre moldoveni. „Dar ce rău a făcut cutare sau cutare, că a recrutat ilegal oameni? Că a luat prea mult? Dacă lua mai puţin era mai bine”, susţin, de obicei, victimele traficanţilor de migranţi, dornici să-şi scoată familiile din sărăcie. Aceştia au ajuns eroi printre cetăţenii moldoveni.

Angelina Olaru